C.Z.U.: 614.2: 616-84: 616 – 035: 062
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2022.3-74.03
Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”,
Chișinău, Republica Moldova
Medicina 4 P este un concept utilizat în asistența medicală și cercetarea biomedicală care se bazează pe principiile de predicție, personalizare, prevenție și participare. Este tot mai frecvent utilizat ceea ce a permis dezvoltarea vertiginoasă a medicinei: au fost descoperite mai multe forme/tipuri de patologii, pentru care au fost dezvoltate tratamente specifice și strategii de prevenire adecvate, a devenit posibilă prezicerea evoluției stării de sănătate și boală, toate acestea ar fi inutile fără participarea pacientului, familiei și factorilor de decizie. Scopul prezentului articol este prezentarea generală a medi- cinei 4 P și a principiilor preventive, predictive, personalizate și participative prin prisma practicii clinice.
Materiale și metode: A fost efectuată căutarea în baza de date după cuvintele cheie „medicina 4P”, „medicina personalizată”, „medicina participativă”, „medicina sistemelor”. Pentru termenul „medicina sistemelor„ am obținut 5.257.904 rezultate, în ultimii 10 ani – au fost 2.396.921 publicații, articole în reviste – 2.4 mln citații, capitole în cărți – 11 mii, relaționate direct cu medicina au fost 1.6 mln dintre referințe. Pentru termenul „medicina de precizie” au apărut
158.239 referințe, pentru „medicina personalizată”- 91.883 citații iar pentru „medicina participatorie” – 17.579 referințe. Marea majoritate din referințe au fost publicate în limba engleză. Pentru căutarea de „medicină personalizată oncologie”
– au apărut 18.209 referințe, pentru „medicină personalizată neurologie” au fost descoperite 4.751 referințe, în ultimii 10 ani au fost publicate 4.336 din ele, fiind artic ole în reviste – 4.300 și 16 capitole în cărți. Cele mai multe publicații vorbesc despre utilizarea principiilor medicinei personalizate (4P) în patologiile demielinizante, epilepsie, demență, neurooncolo- gie, accidente vasculare cerebrale, migrenă, neuroimagistică și neurorecuperare.
4 P medicine is a concept used in healthcare and biomedical research that is based on the principles of prediction, personalization, prevention, and participation. It is increasingly used which has enabled the rapid development of medi- cine: several forms/types of pathologies have been discovered, for which specific treatments and appropriate prevention strategies have been developed, it has become possible to predict the evolution of health and disease, all these would be useless without the participation of the patient, family, and decision makers.
The purpose of this article is to provide an overview of the 4 P medicine and its preventive, predictive, personalized, and participatory principles through the lens of clinical practice.
4,300 and 16 book chapters. Most publications talk about the use of the principles of personalized medicine (4P) in demyelinating pathologies, epilepsy, dementia, neuro-oncology, stroke, migraine, neuroimaging, and neurorehabilitation. Results and discussions: 4P medicine is at the intersection of three major trends: the growing ability of systems biology and medicine to decipher the biological complexity of pathologies, the digital revolution that has increased the
ability to collect, integrate, store, analyze and communicate data and information, and consumer access to information.
Медицина 4П — это концепция, используемая в здравоохранении и биомедицинских исследованиях, ос- нованная на принципах прогнозирования, персонализации, предотвращения и участия. Он находит все более широкое применение, что способствовало быстрому развитию медицины: были обнаружены несколько форм/ типов патологий, для которых были разработаны специфические методы лечения и соответствующие стратегии профилактики, стало возможным прогнозировать эволюцию здоровья и болезни, все эти было бы бесполезно без участия пациента, семьи и лиц, принимающих решения.
Цель этой статьи — дать обзор медицины 4П и ее принципов профилактики, прогнозирования, персонализа- ции и участия через призму клинической практики.
Medicina 4 P este un concept utilizat în asistența medicală și cercetarea biomedicală care se bazează pe principiile de predicție, personalizare, prevenție și participare. Acest concept este tot mai frecvent utilizat în prezent ceea ce a permis dezvoltarea vertiginoasă a medicinei: au fost descoperite mai multe forme/tipuri de patologii, pentru care au fost dezvoltate tratamente specifice și strategii de prevenire adecvate, a devenit posibilă prezicerea evoluției stării de sănătate și boa- lă, toate acestea ar fi inutile fără participarea pacien- tului, familiei și factorilor de decizie[1,2].
Medicina personalizată – este un concept născut din genetică care a fost extins către biologia celulară
și moleculară. Permite aplicarea de tratament specific (personalizat) conform tabloului molecular al pacien- tului, ceea ce va determina reacții adverse mai puți- ne[3,4].
Medicina predictivă – este medicina bazată pe dovezi care utilizează modelarea matematică/statis- tică pentru a prezice starea de sănătate viitoare pen- tru a aplica o strategie benefică de prevenire. Se mai numește medicina de precizie deoarece utilizează cantități mari de date pentru a face predicții, numite omics[5].
Medicina preventivă se bazează pe cunoașterea tabloului molecular al pacientului și considerarea pa- tologiei ca un tot întreg (holism) prin abordarea siste-
mică, cu ajustarea la factorii de mediu și profilul psi- hosocial ceea ce va permite medicului să recomande pacientului cele mai efective metode de prevenire a bolii[6].
Medicina participatorie – este încadrarea pacien- tului și familiei în deciziile luate și tratamentul admi- nistrat[7].
Toate aceste principii au fost împrumutate și dez- voltate din biologia sistemelor. Biologia sistemelor – o abordare holistică și integrativă a generat medicina sistemelor – abordare sistemică a sănătății și patolo- giilor. Medicina sistemelor promite să clarifice me- canismele patofiziologice ale maladiilor, să facă din probele de sânge – fereastră către sănătatea și patolo- gia fiecărui individ, să stratifice patologiile complexe pentru a permite elaborarea de ținte terapeutice perso- nalizate. Medicina 4 P este considerată prefața clinică a medicinei sistemelor și are două mari obiective: să măsoare starea de sănătate și să descifreze misterele patologiilor[8].
Asistența medicală este în continuă transforma- re fiind în trecere de la forma sistemului de sănătate care reacționează la patologie către forma de medi- cină personalizată, preventivă și participatorii. Abor- darea sistematică (de sistem) a biologiei și medicinei permite achiziția de informații personalizate despre starea de sănătate a pacientului și patologie la nivel molecular, celular și de organe. Aceasta face asistența medicală mai eficientă economic deoarece personali- zează serviciul la biologia persoanei și tratează cauza etiologică, decât simptomele patologiei[1].
Abordarea sistematică (prin sisteme) aplicată biologiei și medicinei generează un ciclu de inova- ții: cunoștințele biologice permit dezvoltarea de noi tehnologii care produc date noi și aceasta determină dezvoltarea de unelte de analiză avansate care rezul- tă în cunoștințe biologice noi. Integrarea cercetării și practicii clinice în medicina 4P va întări acest ciclu deoarece tratamentul individualizat și monitorizarea generează date noi care pot fi utilizate pentru trata- mentul altor persoane[6].
Scopul prezentului articol este prezentarea ge- nerală a medicinei 4 P și a principiilor preventive, predictive, personalizate și participative prin prisma practicii clinice.
A fost efectuată căutarea în baza de date după cuvintele cheie „medicina 4P”, „medicina persona- lizată”, „medicina participativă”, „medicina siste- melor”. Pentru termenul „medicina sistemelor„ am obținut 5.257.904 rezultate, în ultimii 10 ani – au fost 2.396.921 publicații, articole în reviste – 2.4 mln
citații, capitole în cărți – 11 mii, relaționate direct cu medicina au fost 1.6 mln dintre referințe. Pentru termenul „medicina de precizie” au apărut 158.239 referințe, pentru „medicina personalizată”- 91.883 citații iar pentru „medicina participatorie” – 17.579 referințe. Marea majoritate din referințe au fost publi- cate în limba engleză. Pentru căutarea de „medicină personalizată oncologie” – au apărut 18.209 referin- țe, pentru „medicină personalizată neurologie” au fost descoperite 4.751 referințe, în ultimii 10 ani au fost publicate 4.336 din ele, fiind articole în reviste –
4.300 și 16 capitole în cărți. Cele mai multe publicații vorbesc despre utilizarea principiilor medicinei per- sonalizate (4P) în patologiile demielinizante, epilep- sie, demență, neurooncologie, accidente vasculare ce- rebrale, migrenă, neuroimagistică și neurorecuperare.
În anul 2011, Institutul național de medicină din SUA (IOM - Institute of Medicine) a elaborat un ra- port numit „Toward precision Medicine: Building a Knowledge Network for Biomedical research and a new taxonomy of disease” care a setat cadrul științi- fic pentru dezvoltarea unui sistem nou de clasificare a maladiilor bazat pe biologie moleculară și care a marcat începutul unei ere noi – cea a medicinei de precizie, personalizate [9]. În acest raport este numită
„medicina de precizie” care nu este tocmai cel mai comprehensiv termen deoarece nu include și celelal- te componente: predictivă, preventivă și participativă [1]. Primele menționări ale medicinei P4 (predictivă, preventivă, personalizată și participatorie) au fost ale lui Leroy Hood și altor pioneri ai medicinei sisteme- lor. Leroy Hood – un genetician oncolog care a fon- dat Institutul pentru Biologia sistemelor din Seattle a condus cercetări importante în acest domeniu. El a prezis că medicina modernă va putea secvenția întreg genomul uman în mai puțin de 15 min pentru aproxi- mativ 500 $. El a prezis că medicina 4P va descifra toate patologiile și va optimiza sănătatea persoanelor. Ideea genială a lui Hood a atras după sine și provocări cum ar fi lipsa unui sistem de reglementare și provo- cările de tehnologizare a medicinei și asistenței medi- cale. Medicina 4 P s-a născut și dezvoltat la Institutul de Tehnologie din California unde Hood a lucrat între anii 1968 – 1990. Echipa lui a produs aparatul de sec- vențiat proteine, de sintetizat proteine și ADN – nece- sare pentru Proiectul Genomului Uman. Acest proiect avea să „democratizeze o rețea de 20.000 de gene din corpul uman” – ceea ce înseamnă că genele au de- venit disponibile pentru oricine are unealta potrivită. Între timp au apărut progrese remarcabile în tehno- logii informaționale ce au adus o cantitate enormă de informații din fișele electronice și rețele sociale.
Aceste date au fost înglobate pentru a forma o „ rețea de rețele” care se extinde de la ADN la celule, țesuturi și indivizi la comunități. Au inițiat un proiect finanțat cu 100 mln $ numit „100 de voluntari din Seattle” în care au loc analize ale genomului, salivă, urină, sânge, fecale, plus evaluarea paternelor de somn și variabilitatea presiunii arteriale. Acest proiect se pre- conizează a extinde până la 100.000 de voluntari cu monitorizarea lor prospectivă timp de 30 ani. Acest proiect a demonstrat utilitatea medicinei 4P, descri- ind unele asocieri cum ar fi deficiența vitaminei D, inflamația cronică și dereglarea echilibrului lipidic în dezvoltarea riscului cardiovascular. Hood consideră că fiecare problemă are un potențial de acțiune pentru îmbunătățirea sănătății și de aceea trebuie valorificat maximal [10].
Barac Obama, în anul 2015, anunța planul nați- onal al SUA numit „ Precision Medicine Initiative”, unde biologia sistemelor respectiv medicina sisteme- lor și revoluția digitală ar urma să transforme siste- mul medical și să asigure tranziția către medicina 4P
– predictivă, preventivă, personalizată și participato- rie[10].
Pe parcursul dezvoltării au fost descrise trei școli/ direcții de dezvoltare principale: 1) școala pragmatică sau moleculară – are rădăcinile în genomica funcțio- nală și explică organizarea sistemică prin rețele prin utilizarea datelor „omics”: 2) școala bazată pe neuro- fiziologie – explică funcționarea prin modele interco- nectate la diverse nivele biologice; 3) școala bazată pe sisteme – se bazează pe descrierea funcționării sistemelor.
Primele premize pentru dezvoltarea medicinei 4P au venit din progresele marcante în biologie. Biologia sistemelor este disciplina care studiază sistemele bio- logice sub formă de rețele la diferite nivele (molecu- lar, celular, tisular și populație). Biologia secolului 21 a generat informație despre componentele sistemelor complexe care caracterizează viața și au explicat cum aceste componente interacționează[11].
Medicina sistemelor este aplicarea biologiei sis- temelor la patologiile umane. Medicina sistemelor pentru implementare eficientă necesită infrastructură dezvoltată: (1) tehnologii inovatorii capabile să ge- nereze date referitoare la variabile multidimensionale ale stării fiecărei persoane, (2) infrastructură digitală care ar lega știința și centrele clinice cu consumatorii/ pacienții, (3) baze de date personalizate care ar pre- zenta informații despre multiplele variabile ale stării de sănătate și experiența patologiilor pentru fiecare persoană individual, la toate nivelele (de la molecu- lar la social). Aceste date vor include caracteristice genetice, clinice, istoric medical, demografice și alte măsurători sociale, (4) tehnici și tehnologii de anali-
ză care ar extrage informație utilă din aceste baze de date enorme, (5) modele de biologie a sistemelor care vor permite înțelegerea statutului de sănătate indivi- dual în termeni de rețea și stări dinamice care pot fi modificate prin strategii de cost – eficiență[12].
Medicina sistemelor va permite transformarea tratamentul bolilor în procese cost - eficiente prin stra- tificarea persoanelor și a bolilor în subgrupe distincte. Analiza genomică stratifică persoanele în subgrupuri conform diferitor reacții la medicamente, riscul de a dezvolta anumite boli și alți factori clinici relevanți. Această stratificare asigură diagnostice mai exacte și intervenții cost - eficiente bazate pe etiologie. Inter- vențiile chirurgicale și alte tratamente moderne vor fi ghidate de stratificarea patologiilor și a persoanelor, unde este relevantă. Focusarea pe cauze etiologice decât pe simptome va permite intervențiile precoce sau prevenirea patologiei din start[13].
Prin descifrarea sistemului biologic care este per- turbat în cadrul unei patologii medicina sistemelor va permite prezentarea industriei farmacologice a unui set nou de ținte pentru dezvoltarea de medicamen- te. Aceste medicamente sunt mai eficiente deoarece sunt destinate exact pacientului și sistemului biologic perturbat, sunt mai ieftin de dezvoltat deoarece po- pulația țintă este mică și respectiv studiile mai mici. Intervențiile pot fi aplicate precoce și sunt mai preci- se. Impactul intervențiilor poate fi monitorizat atent și aplicate ajustări pe parcurs pentru a îmbunătăți rezul- tatele și reduce costurile[13].
Utilizarea strategiilor, tehnologiilor și instrumen- telor de analiză ale medicinei sistemelor a permis descifrarea complexității sistemelor biologice și asi- gurarea unei asistențe medicale care este predictivă, preventivă și personalizată. Prin asocierea compo- nentului „ participativă” a fost posibilă extinderea utilizării în afara spitalelor și clinicilor către spații personale (case), profesionale (loc de lucru) și școli. Acest component asigurat prin „auto-monitorizare” și „auto – evaluare ” va genera o cantitate enormă de date care vor permite aprofundarea cunoștințelor despre boală și sănătate. Acest component este numit social. Datele medicale tradiționale vor fi combinate cu cele genomice, metabolomice, transcriptomice și proteomice, alături de informație despre somn, activi- tate, dietă și alte date de comportament[14].
Medicina sistemelor a început modificarea siste- mului de sănătate pentru a fi aliniată la medicina 4P prin 5 căi fundamentale:
Încrederea în date aproximate de la cohorte li- mitate de testare este înlocuită cu analize sofisticate matematice „big data” ale milioanelor de intrări ge- nerate de fiecare individ în populație.
Patologiile sunt diagnosticate și tratate mai cost
eficient în baza etiologiei moleculare și celulare a fi- ecărui individ decât în baza categoriilor de simptome.
A început un ciclu accelerat de inovații biome- dicale deoarece descoperirile științifice sunt integrate cu sistemul de sănătate și servicii de sănătate și fru- musețe care generează companii noi pe piață.
Asistența medicală bazată pe dovezi depășește cadrul de tratament al bolii și se extinde către preve- nire și păstrare a sănătății la locul de lucru sau casele persoanelor.
Se dezvoltă o industrie a sănătății/frumuseții care va aduce creștere economică și va depăși indus- tria existentă a asistenței medicale[1].
Biologia sistemelor integrează date de tip omics de dimensiuni mari cu informație biologică, clinică, de mediu și stil de viață prin intermediul statisticii integrative, modelare computațională și validare ex- perimentală ceea ce va impulsiona trecerea de la me- dicina reactivă la cea pro activă și măsurarea stării de sănătate[15]. Metabolomica – este studiul compre- hensiv al metabolomului, totalitatea de molecule mici prezente în celule, țesuturi și fluide biologice. Studiul metabolismului la nivel global ( -omics) este un do- meniu de cercetare în creștere, care consideră că sta- tutul metabolic al unei persoane este o reprezentare fidelă a stării de sănătate. Acest statut metabolic este reflectarea interacțiunii genomului cu dieta, factori de mediu și microbiota intestinală. Acest profil metabo- lic este o reprezentare a stării biochimice care variază de la fiziologie normală la patologie. Astăzi clinici- enii evaluează doar o mică parte din informația se- tată în metabolom [16]. Provocarea omicsurilor este integrarea și interpretarea unor cantități mari de date și determinarea relevanței ei clinice[17]. Un exemplu de început de aplicare a medicinei 4P este descoperi- rea fenilcetonuriei și a screeningului perinatal ce au determinat aplicarea unui tratament personalizat care permite prevenirea dezvoltării patologiei. În dome- niul patologiilor metabolice înnăscute medicina 4P a fost utilizată înaintea erei omicsurilor [15] .
Dezvoltarea eficientă a medicinei 4 P necesită armonizarea metodelor de colectare a datelor expe- rimentale și computerizate, informațiilor și cunoș- tințelor, colectarea, stocarea, păstrarea, integrarea, modelarea și diseminarea. Pentru ca mediul socio economic să fie pregătit acestei schimbări de para- digmă este necesară „Educația 4P” – pentru pacienți, public, profesionali și politicieni [14].
Pacienții și rețelele sociale orientate către pro- bleme medicale vor fi factorii promotori în realizarea medicinei 4 P, pe lângă componenta comunitară și costurile implicate. Aplicarea medicinei 4 P are câ-
teva provocări: dezvoltarea de strategii și tehnologii care ar permite implementarea medicinei 4 P și supor- tarea consecințelor aceste implementări prin aspecte etice, legale, regulatorii și economice [2].
Conceptul modern de medicina 4P este aplicarea în practică a biologiei sistemelor, mai numită biologia
„ întregului” – holism[18]. Acest concept promite să modifice abordarea biomedicală de la reducționism la holism, adică în cazul medicinei ar studia persoana în întregime decât simptome și semne separate. Acest concept promite schimbarea de paradigmă în aborda- rea biomedicală. Prima schimbare va fi de la siste- mul populațional unde „ one – size – fits – all” adică aplicarea unor recomandări pentru toată populația la abordarea personalizată, unde vor fi luați în calculi factori individuali. A doua schimbare este atenția de la patologia deja instalată la practici proactive care ar permite prezicerea posibilelor patologii și preîn- tâmpinarea lor. Trei, implicarea pacienților care ar putea deveni promotorii acestor schimbări. Ultimul aspect este trecerea de la abordarea reducționistă la cea holistică. În practica medicală se încearcă abor- darea pacientului ca un tot integru, luând în consi- derație necesitățile și preferințele pacientului. Fiecare pacient este diferit de aceea este necesară o abordare personalizată a tratamentului aplicat. Spre deosebire de cercetarea științifică unde se aplică tehnica „ one factor - one disease – one target”[18].
Medicina 4 P promovează nu doar abordarea per- sonalizată, individuală dar și studierea întregului (ho- lism). Holismul promovat de medicina 4 P este foarte tehnic și științific și influențează modelul biomedical de cercetare și tratament, dar posibil că acest proces va determina și creșterea rolului medicinei în alte do- menii de viață (holistic medicalization). Sănătatea și boala sunt privite în mai multe niveluri, nu mai este o relație cauzală lineară între părți și corpul în întregi- me dar este o privire multifactorială, non -lineară de tip rețea de rețele. Sănătatea este abordată ca proces
– dezvoltarea fiecărui individ este un proces de inter- acțiune dintre genetica și mediul care include factorii psihosociali, adică informația genetică și de mediu este incorporată într-o rețea dinamică. Sănătatea și boala sunt considerate ca stări de sistem – ambele sunt definite drept stări dinamice, funcționale care de- rivă din interacțiunea genetică cu mediul. Aceste stări sunt privite ca caracteristice ale întregului iar sănăta- tea este descrisă drept capacitatea de a menține inte- gritatea sistemului în fața perturbărilor. De asemenea, ambele pot fi plasate într-un continuum al posibilelor rețele de stări care se manifestă în timp și spațiu [18]. Recent a fost lansată propunerea de medicină 6
P – personalizată, predictivă, participatorie, psiho- cognitivă și publică. Implicarea pacientului în pro-
cesul asistenței medicale va permite acumularea de supravaloare deoarece conform teoriei „pacientului expert” – el are cunoștințe unice referitor la starea lui de sănătate. Pacientul este tot mai frecvent implicat în actul medical dar persistă unele bariere: planificarea serviciilor și evaluarea (nu doar completare de chesti- onare de satisfacție), creșterea accesibilității servicii- lor și înțelegerii informației, reducerea erorilor medi- cale și creșterea siguranței, promovarea coordonării medicale[19].
Medicina psiho-cognitivă consideră că sănătatea mintală este un aspect fundamental în starea de să- nătate și joacă un rol important în complianța și răs- punsul la tratament. OMS a modificat definiția stă- rii de sănătate pentru a încadra acest aspect – fiind considerată starea de bine fizică, mentală și socială și nu doar lipsa bolii, ceea ce va permite trecerea de la paradigma dominată de patologie la cea cu starea de sănătate în centru. În același aspect a fost propus modelul biopsihosocial al bolii, unde factorii psiholo- gici, cognitivi și social au un rol important[19].
Medicina 6P mai este numită medicina 4P+C (comunitate, colaborare, autoîngrijire, co-creație, co-producție și co-dezvoltare prin utilizarea tehno- logiilor informaționale. Comparativ cu medicina 5P, medicina 6P aduce plus valoare prin „Health Web Science”, adică medicina digitală (e - health, e - me- dicine și telemedicină) [19].
Utilizarea medicinei 4P pentru maladiile cronice este un aspect larg discutat în literatura de specialitate deoarece maladiile cronice reprezintă o mare provo- care pentru sistemele de sănătate prin complexitate, trecerea neobservată din forme asimptomatice la cele simptomatice, ceea ce întârzie mult metodele de pre- venire. Benefic este faptul că respectarea unui stil de viață sănătos poate preveni multe boli cronice non- comunicabile. Odată cu creșterea cunoștințelor refe- ritor la interacțiunea dintre genetică, modul de viață, experiențe personale, mediul social și fizic, asociate la probabilitatea de a prezice riscul și respectiv pre- venirea bolilor va crește. A fost propus modelul „P4H continuum” care înglobează conceptul de medicină 4P dar se extinde pentru a promova și facilita cola- borarea activă în cadrul unui model clar și organizat. În acest model trecerea de la starea de sănătate către boală se produce în faze care sunt explicate prin alos- tază, încărcarea alostatică și supraîncărcarea. Inter- venții la diferite niveluri: global și țară, comunitate, familie și individ sau specifice unui sistem [20].
Utilizarea principiilor medicinei 4P în mana- gementul epilepsiilor este un exemplu de succes în practica neurologică. Acest concept stabilește paci- entul în centrul managementului cazului, și încearcă
să prevină apariția crizelor nu doar să reacționeze după debutul lor. Este cunoscut faptul că au fost pro- grese marcante în clasificarea epilepsiilor după tipul crizei, tipul sindromului și forma epilepsiei. Au fost eforturi crescute în dezvoltarea de biomarkeri mole- culari, imagistici și electrofiziologici pentru a crește acuratețea diagnosticului pentru a indica tratamentul individual și a selecta traseul potrivit. Trecerea de la stabilirea sindroamelor epileptice la abordarea indi- vidualizată care înglobează mai multe caracteristice, cum sunt vârsta, rasa, sexul, parametri fiziologici determină tratamentul mai targetat al pacientului. Au fost dezvoltați biomarkeri diagnostici, predictivi, farmacodinamici, de monitorizare, de siguranță și de prognostic. Aceasta va permite tratamentul individu- alizat al cauze etiopatogenetice și mecanismului spe- cific fiecărei persoane[6].
Medicina 4p este la intersecția a trei mari trenduri: abilitatea în creștere a biologiei și medicinei sisteme- lor de a descifra complexitatea biologică a patologi- ilor, revoluția digitală care a crescut capacitatea de a colecta, integra, depozita, analiza și comunica date și informații, și accesul consumatorilor la informații.
Medicina 4P este un concept utilizat în cerceta- rea biomedicală și asistența medicală acordată per- soanelor care a fost preluat din biologia sistemelor și medicina sistemelor. Este o formă de abordare care utilizează principiile de prevenție, prezicere, perso- nalizare și participare pentru a transforma asistența medicală de la o formă reactivă (care reacționează după declanșarea bolii) la o formă proactivă (care uti- lizează cunoștințele pentru a prezice și preveni dez- voltarea patologiei). Utilizarea principiilor medicinei 4P în practica clinică permite descifrarea formelor de boală, stratificarea după mecanisme patofiziologice, aplicarea de tratament personalizat pacientului, re- spectiv mai eficient și cu mai puține reacții adverse.
Flores M, Glusman G, Brogaard K, Price ND, Hood
L. P4 medicine: How systems medicine will transform the healthcare sector and society. Per Med. 2013;10(6):565–76.
Hood L, Flores M. A personal view on systems med- icine and the emergence of proactive P4 medicine: Predic- tive, preventive, personalized and participatory. N Biotech- nol [Internet]. 2012;29(6):613–24. Available from: http:// dx.doi.org/10.1016/j.nbt.2012.03.004
Juengst E, McGowan ML, Fishman JR, Settersten RA. From “Personalized” to “Precision” Medicine: The Ethical and Social Implications of Rhetorical Reform in Genomic Medicine. Hastings Cent Rep. 2016;46(5):21–33.
Longo UG, Carnevale A, Massaroni C, Lo Presti D, Berton A, Candela V, et al. Personalized, predictive, partic- ipatory, precision, and preventive (P5) medicine in rotator cuff tears. J Pers Med. 2021;11(4).
Borro M, Gentile G, Lionetto L, Simmaco M. In- tegrated OMICS tools for personalised medicine. J Head- ache Pain. 2015;16(Suppl 1):1–2.
Nabbout R, Kuchenbuch M. Impact of predictive, preventive and precision medicine strategies in epilepsy. Nat Rev Neurol [Internet]. 2020;16(12):674–88. Available from: http://dx.doi.org/10.1038/s41582-020-0409-4
Seamless VPDF. ReviewPersonalized medicine . Closing the gap between knowledge and clinical practice.
:1–7.
Schleidgen S, Fernau S, Fleischer H, Schickhardt C, Oßa AK, Winkler EC. Applying systems biology to bio- medical research and health care: A précising definition of systems medicine. BMC Health Serv Res. 2017;17(1):1– 16.
Institute of Medicine. Toward precision medicine: Building a knowledge network for biomedical research and a new taxonomy of disease. Toward Precision Medi- cine: Building a Knowledge Network for Biomedical Re- search and a New Taxonomy of Disease. 2012. 1–128 p.
Schmidt C. Leroy Hood looks forward to P4 med- icine: predictive, personalized, preventive, and participa- tory. J Natl Cancer Inst. 2014;106(12):1–2.
Hood L. P4 Medicine and Scientific Wellness: Catalyzing a Revolution in 21st Century Medicine. Mol Front J. 2017;01(02):132–7.
Collatuzzo G, Boffetta P. Application of P4 (Pre- dictive, Preventive, Personalized, Participatory) Approach to Occupational Medicine. Med del Lav. 2022;113(1):1–13.
Jenkins SL, Maayan A. Systems pharmacology meets predictive, preventive, personalized and participa- tory medicine. Pharmacogenomics. 2013;14(2):119–22.
Cesario A, Auffray C, Russo P, Hood L. P4 Medicine Needs P4 Education. Curr Pharm Des. 2014;20(38):6071–2.
van Karnebeek CDM, Wortmann SB, Tarai- lo-Graovac M, Langeveld M, Ferreira CR, van de Kamp JM, et al. The role of the clinician in the multi-omics era: are you ready? J Inherit Metab Dis. 2018;41(3):571–82.
Moore JE, Cypress BK, Carey TS, Evans A, Hadler N, al. et, et al. Chronic low back pain and psychosocial is- sues. Phys Med Rehabil Clin N Am. 2010;
Bragazzi NL. Rethinking psychiatry with OMICS science in the age of personalized P5 medicine: Ready for psychiatome? Philos Ethics, Humanit Med [Internet]. 2013;8(1):1. Available from: Philosophy, Ethics, and Hu- manities in Medicine
Vogt H, Hofmann B, Getz L. The new holism: P4 systems medicine and the medicalization of health and life itself. Med Heal Care Philos. 2016;19(2):307–23.
Bragazzi NL. From P0 to P6 medicine, a model of highly participatory, narrative, interactive, and ‘augment- ed’ medicine: Some considerations on Salvatore Iaconesi’s clinical story. Patient Prefer Adherence. 2013;7:353–9.
Sagner M, McNeil A, Puska P, Auffray C, Price ND, Hood L, et al. The P4 Health Spectrum – A Predictive, Preventive, Personalized and Participatory Continuum for Promoting Healthspan. Prog Prev Med. 2017;2(1):e0002.