PATTERNUL ALIMENTAR LA PACIENȚI CU BOALĂ CORONARIANĂ ISCHEMICĂ

Autori

  • Tatiana ABRAȘ Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul de Cardiologie
  • Marcel ABRAȘ Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul de Cardiologie
  • Petru NUCĂ Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.1-78.10

Cuvinte cheie:

SCA (Sindrom coronarian acut), BCI ( Boala coronariană ischemică), SCC (Sindrom coronarian cronic), CONUT, malnutriția

Rezumat

Obiceiurile alimentare nesănătoase, cât și malnutriția reprezintă factori de risc importanți și independenți cu o influență sporită asupra pacienților cu boală coronariană ischemică (BCI), fiind incomplet elucidate în literatura actuală. Studiul dat este unul observațional descriptiv în care au fost incluși 88 de pacienți (vârsta medie de 65,61 ± 8,40 ani, 68,18 % fiind bărbați) cu BCI, care au fost divizați în două grupe: grupul subiecților cu sindrom coronarian acut (SCA) și grupul subiecților cu sindrom coronarian cronic (SCC), ambele grupe fiind supuși procedurii de angioplastie coronariană. Obiectivele principale au fost stabilirea corelației între paternul alimentar nesănătos și riscul de BCI, precum și influența statutului nutrițional asupra SCA și SCC. Sa determinat că obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea arterială, consumul frecvent de carne roșie și procesată, consumul rar de pește, crește riscul de apariție a BCI. Starea nutrițională evaluată prin scorul de control al stării nutriționale (CONUT) a fost mai frecvent crescută la pacienții cu SCA.

Biografii autori

Tatiana ABRAȘ, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul de Cardiologie

master nutriție umană

Marcel ABRAȘ , Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul de Cardiologie

dr.șt.med., conf. univ.

Petru NUCĂ, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

rezident

Referințe

H. Tada, M. Takamura, and M. A. Kawashiri, The Effect of Diet on Cardiovascular Disease, Heart Disease, and Blood Vessels, Nutrients, vol. 14, no. 2. MDPI, Jan. 01, 2022. doi: 10.3390/nu14020246.

R. A. Byrne et al., 2023 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes, Eur Heart J, vol. 44, no. 38, pp. 3720–3826, Oct. 2023, doi: 10.1093/eurheartj/ehad191.

M. Abraș et al Predictor of atherosclerotic plaque progression in patients with non-obstructive coronary artery disease J Atherosclerosis, vol 331, pp. e154, 2021, doi: 10.1016/j.atherosclerosis.2021.06.465.

E. Gholizadeh, P. Ayremlou, and S. N. Saeidlou, The association between dietary pattern and coronary artery disease: A case-control study, J Cardiovasc Thorac Res, vol. 12, no. 4, pp. 294–302, 2020, doi: 10.34172/JCVTR.2020.48.

E. Gholizadeh, P. Ayremlou, and S. N. Saeidlou, The association between dietary pattern and coronary artery disease: A case-control study, J Cardiovasc Thorac Res, vol. 12, no. 4, pp. 294–302, 2020, doi: 10.34172/JCVTR.2020.48.

W. T. Chang et al., Association of prognostic nutritional index with long-term mortality in patients receiving percutaneous coronary intervention for acute coronary syndrome: a meta-analysis, Sci Rep, vol. 13, no. 1, Dec. 2023, doi: 10.1038/s41598-023-40312-4.

S. H. Kang et al., Prevalence and prognostic significance of malnutrition in patients with acute coronary syndrome treated with percutaneous coronary intervention, Medicine (United States), vol. 101, no. 34, p. E30100, Aug. 2022, doi: 10.1097/MD.0000000000030100.

G. Basta et al., The prognostic impact of objective nutritional indices in elderly patients with ST-elevation myocardial infarction undergoing primary coronary intervention, Int J Cardiol, vol. 221, pp. 987–992, Oct. 2016, doi: 10.1016/j.ijcard.2016.07.039.

G. Arero, A. G. Arero, S. H. Mohammed, and A. Vasheghani-Farahani, Prognostic Potential of the Controlling Nutritional Status (CONUT) Score in Predicting All-Cause Mortality and Major Adverse Cardiovascular Events in Patients With Coronary Artery Disease: A Meta-Analysis, Frontiers in Nutrition, vol. 9. Frontiers Media S.A., May 09, 2022. doi: 10.3389/fnut.2022.850641.

S. Bodén et al., Dietary inflammatory index and risk of first myocardial infarction; a prospective populationbased study, Nutr J, vol. 16, no. 1, Apr. 2017, doi: 10.1186/s12937-017-0243-8.

A. Timmis et al., European society of cardiology: Cardiovascular disease statistics 2019, Eur Heart J, vol. 41, no. 1, pp. 12–85, Jan. 2020, doi: 10.1093/eurheartj/ehz859.

M. Abraș et al., “Factorii de risc și detectările angiografice la pacienții cu sindrom coronarian acut.” Buletinul Academiei de Științe. Științe Medicale. Numărul 2 (51) 2016 Pag 107-11

T. Li et al., Association of prognostic nutritional index level and diabetes status with the prognosis of coronary artery disease: a cohort study, Diabetol Metab Syndr, vol. 15, no. 1, Dec. 2023, doi: 10.1186/s13098-023-01019-8.

R. Micha, G. Michas, and D. Mozaffarian, “Unprocessed red and processed meats and risk of coronary artery disease and type 2 diabetes - An updated review of the evidence,” Current Atherosclerosis Reports, vol. 14, no. 6. pp. 515–524, Dec. 2012. doi: 10.1007/s11883-012-0282-8.

Descărcări

Publicat

2024-08-05

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##