Insulinorezistenţa la pacienţii cu hipertensiune arterială şi influenţa agoniştilor receptorilor imidazolinici I1

Rezumat

Au fost selectaţi 80 de pacienţi cu hipertensiune arterială gr. I-II, care au fost evaluaţi conform unor metode selective: testul de toleranţă la glucoza orală, insulina ultrasenzitivă, indicele de insulinorezistenţă – HOMAIR. Ulterior, pacienţilor li s-a administrat preparatul din grupul agoniştilor receptorilor imidazolinici I1 – moxonidine 0,2 mg, timp de 8 săptămâni. Rezultatele studiului au constatat că insulinorezistenţa, apreciată prin nivelul de insulină ultrasenzitivă şi indicele HOMAIR, a fost constatată la 48% din pacienţii cu hipertensiune arterială gr.I-II. Tratamentul de durată cu agonistul receptorilor imidazolinici I1 – moxonidine – s-a manifestat nu numai prin acţiunea antihipertensivă, ci şi prin diminuarea gradului de insulinorezistenţă.