Osteosinteza internă a fracturilor instabile a inelului pelvin

Аннотация

Determinarea factorilor de risc majori la pacienţii cu fracturi ale bazinului facilitează o examinare şi tratament complet. La evidenţă au fost 16 pacienţi cu fracturi instabile a inelului pelvin, datele clinice au fost folosite la calcularea scorului severităţii leziunii (ISS) şi scorul comei Glasgow (SCG). Tipul fracturii a fost clasificat conform clasifi cării M. Tile care a fost adaptată de sistemul AO/ASIF (1996). Analiza univariabilă a arătat că în acordarea ajutorului medical specializat precoce se apreciază nivelarea gravităţii traumei şi lipsa asocierii între mortalitate şi un ISS peste 25 puncte, un T-RTS (tabelul) mai jos de opt, vârsta peste 65 de ani, tensiunea arterială sistolică sub 100 mmHg, un SCG mai mic 8, transfuzia de sânge de mai mult de zece unităţi în primele 24 de ore şi infuzia coloizilor de mai mult de şase litri în primele 24 de ore. Analiza multivariabilă a arătat că vârsta, T-RTS (tabel I) şi ISS erau determinante independent de mortalitate. Noi recomandăm utilizarea T-RTS (tabel I) în situaţii acute pentru a identifica pacienţii cu risc ridicat şi de efectuat osteosinteza precoce externă minim invazivă.