Particularităţi morfologice macroscopice ale complexului placentar în retardul de creștere intrauterină a fătului

Аннотация

RCIU este o problemă importantă de sănătate publică atât în ţările industrial dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare. Din asemenea considerente, creşterea intrauterină a fătului şi tulburările acesteia reprezintă o preocupare de importanţă majoră a obstetricii moderne. Placenta joacă un rol primordial în dezvoltarea fătului, asigurăndu-l cu substanțe nutritive și oxigen. Modifi cările ce apar la etapa invaziei tofoblastului sau diverse patologii ce apar pe parcursul evoluției sarcinii și afectează structura placentară, ce primar sau în mod indirect duce la modifi carea arhitectonicii vasculare placentare și apariția insufucienței fetoplacentare de diferit grad și, ca urmare duc la incapacitatea placentei de a satisface fătul cu material nitritiv și se dezvoltă suferința fetală. Printre cauzele etioligice al RCIU fetal pot fi menționate masa și dimensiunile mici ale placentei, modifi cări în structura placentei (infarcte, calcinate, horioangioame, placentite, decolare parţială a placentei normal inserate) de asemenea anomalii al cordonului ombilical. Una din cauzele cele mai răspândite ale apariţiei RCIU a fătului este gestoza. În literatura de specialitate sunt prezente date contraversate despre posibilitatea dezvoltării RCIU în funcție de diverse localizări ale placentei. Așadar, placentografi a în studiul dezvoltării și evoluției RCIU fetale este deosebit de actual. Scopul studiului: Elucidarea particularităţilor morfofuncţionale structurale macroscopice în complexele placentare și anexelor fetale în RCIU fetal în cazul nașterilor premature. Material și metode: Explorările morfologice s-au efectuat pe 30 complexe placentare prin utilizarea metodelor de morfometrie (organometrie, macrometrie). Cercetările s-au efectuat la baza compartimentului Morfopatologic al IMSP IMşiC în perioada a. a. 2010-2012. În cadrul examenului ecografi c au fost studiate 111 gravide cu RCIU al fătului și 116 gravide la care lipsea această patologie. În ambele loturi de studiu s-a produs nașterea prematură. Cercetarea a fost efectuată în secția de ecografie perinatală a Institutului Mamei și Copilului din Republica Moldova. Datele au fost colectate pe parcursul anilor 2010-2013. La examinarea ecografi că al placentei s-a stabilit localizarea, aspectul, prezența calcifi erilor și diverselor anomalii de structură ale acesteia, de asemenea, prezența sau lipsa anomaliilor cordonului ombilical. Rezultate: S-a constatat că localizarea placentei nu exercită o infl uență la apariția RCIU fetal (p>0,05). Masa complexelor placentare de la sarcinile cu RCIU a fost mai mică decât cea din lotul pacientelor fără această patologie. Printre cele mai frecvente patologii placentare ce au fost prezente în cazurile asociate cu RCIU fetal au fost anomalii ale formei, printre care s-au evidenţiat cele cu 1-2 lobi accesorii, placenta bilobată. O altă particularitate a constituit prezenţa în 5 cazuri a anomaliilor de inserţie a cordonului ombilical, aşa ca cea membranică, periferică şi marginală. Însă, nu s-a atestat o oarecare dependenţă dintre hipoplazia placentară în coraport cu aspectele de formă sau de inserţie a cordonului ombilical. O particularitate atestată în lotul examinat, comparativ cu cel de control, a constituit-o aspectul vasodilatativ, inclusiv, anevrismal al vaselor la nivelul corioamnionului placentar, fiind prezent şi în placentele fără hipoplazie sau anomalii. Examinările macroscopice ale parenchimului coriovilozitar efectuate prin secţionarea în serie a discului placentar, de asemenea, a relevat diverse aspecte de volum ale cotiledoanelor şi congestive ale parenchimului placentar. La fel, s-a detectat şi prezenţa infarctelor ischemice atât în zonele periferice, cât şi centrale cu implicarea corionului vilozitar şi a membranei bazale. La nivelul dilatărilor anevrismale cavernoase în placentă, în divers raport, s-a atestat şi prezenţa coagulilor sau trombilor. Menţionăm, că suprafaţa maternă, în paralel cu aspectele anevrismale sau trombotice, pe diverse arii manifestă un aspect de normă va releva o microcalcinoză dispersată sau de focar în limitele de 30-75% din suprafaţă. Concluzie: Cercetările asupra morfologiei complexului placentar în RCIU fetal la termenul gestațional până la 36 6 s.a., au demonstrat prezenţa placentopatiei cu dereglări morfofuncţionale structurale şi circulatorii, cu evoluţia clinică a insuficienţei cronice uteroplacentare şi coriovilozitare placentare, în divers raport cu reflecţiune asupra circulaţiei fetoplacentare, în special a celei arterial-ombilicale.