Efectul statinelor asupra oxidului nitric în perioada precoce şi tardivă după angioplastia coronariană

Abstract

În ultimul deceniu, conceptul de efect pleiotropic al statinelor a fost consolidat de un număr mare de studii pe culturi de celule, animale, precum studii de translaţie. Statinele s-au dovedit a suprima activitatea enzimelor pro-oxidante şi pro-inflamatorii în endoteliu. Aceasta duce la creşterea biodisponibilităţii oxidului nitric şi îmbunătăţirea funcţiei endoteliale. Disfuncţia endotelială şi dezechilibrul dintre oxid nitric (NO) şi speciile reactive de oxigen produse în endoteliul vascular sunt primii paşi în aterogeneză. Prin urmare, este important să se înţeleagă mecanismele prin care statinele pot modifica funcţia endotelială. Scopul studiului de faţă a fost determinarea nivelului markerului disfuncţiei endoteliale (oxidului nitric) la etapele precoce şi tardive după implantarea stentului coronarian şi administrarea simvastatinei. A fost o creştere semnificativă a oxidului nitric la 6 luni după angioplsatia coronariană şi, anume: în lotul 1 – 87,26 μM/L, lotul 2 – 72,37 μM/L, lotul 3 – 95, 33 μM/L – toate trei nivele fi ind mai mari decât nivelele iniţiale