Eficacitatea antihipertensivă a blocantelor canalelor de calciu (lercanidipină VS amlodipină) la pacienţii cu sindrom metabolic şi hipertensiune arterială uşoară şi moderată

Abstract

A fost evaluată eficacitatea antihipertensivă şi toleranța blocantelor canalelor de calciu din grupa dihidropiridinelor, lercanidipină şi amlodipină la 66 pacienţi diagnosticaţi cu sindrom metabolic şi hipertensiune arterială uşoară sau moderată într-un studiu randomizat cu grupe paralele. După o perioadă de o săptămână de spălare (wash-out) a urmat o perioadă de 2 săptămâni de introducere (run-in) în care pacienţii au primit placebo şi o perioadă de 6 săptămâni de tratament cu lercanidipină 10 mg şi amlodipină 5 mg. Aprecierea valorilor tensiunii arteriale a fost efectuată de 8 ori pe zi cu un interval de o oră (900-1600) pe fondal de placebo, test acut, a 2-a şi a 6-a săptămână de tratament. Deasemenea au fost apreciate reacțiile adverse apărute pe durata monitorizării. În concluzie amlodipina, precum şi lercanidipina au redus efi cient tensiunea arterială şi nu au influenţat statistic semnificativ frecvenţa contracţiilor cardiace. Atât administrarea de lercanidipină, cât şi de amlodipină a dus la apariţia unui număr nesemnificativ de reacţii adverse şi a unui număr redus de întreruperi ale tratamentului din cauza reacţiilor adverse.