Aspecte generale de diagnostic și tratament a angiomiolipomului renal

Abstract

Angiomiolipomul (AML) este o formațiune de volum renală benignă, ce are tendința de a crește în timp și poate duce la apariția complicațiilor locale. AML poate apărea sporadic sau poate fi asociat sindroamelor genetice (sclerozei tuberoase și limfangioleiomiomatozei). Scop: De a evalua experiența noastră în diagnosticul și tratamentul angiomiolipomului renal. Material și metode: Au fost evaluați 39 pacienți cu diagnosticul de AML renal sporadic, tratați chirurgical în secția de urologie a IMSP Institutul Oncologic. Au fost colectate date epidemiologice, clinice, particularități de diagnostic, tratament, precum și rezultate la distanță. Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 48,4 ± 2 ani, cu limite cuprinse între 21 și 78 ani; 31 (79,5%) au fost femei și 7 (20,5%) au fost bărbați. În majoritatea cazurilor leziunile au fost solitare (95%). La internare prezentau manifestări clinice ale bolii 24 (61,5%) pacienți, dintre care: sindrom algic cu localizare lombară și/sau abdominală 59%, formațiune de volum palpabilă 31%, hipertensiune arterială 10,3%. Intervenții chirurgicale conservatoare (nefrectomia parțială sau enucleerea tumorii) au fost efectuate la 13 (33,3%) pacienți, nefrectomii la 26 (66,7%). Concluzii: AML este o tumoare benignă cu prognostic favorabil. Diagnosticul în majoritatea cazurilor este stabilit prin CT. Indicații pentru tratament chirurgical au tumorile simptomatice sau cele cu diametru de peste 5 cm. Tratamentul depinde de dimensiunea tumorii, starea generală a pacientului şi de prezenţa complicaţiilor.