Semnificația infecției cronice nazofaringiene în artropatia inflamatorie la copii.

Abstract

Introducere: Artropatia infl amatorie postinfecțioasă este o afecțiune frecventă în practica pediatrică, datorită incidenței crescute a patologiei respiratorii, ORL la copil. Utilizarea irațională a antibioticelor în tratament, a produs o creștere a antibiorezistenței germenilor. Scopul: Studiul particularităților clinice, a spectrului bacterian faringian la copii cu artropatie infl amatorie și patologie cronică ORL. Material și metode: Studiul, de tip retrospectiv, a inclus cercetarea a 163 de fi șe medicale a copiilor cu artropatie infl amatorie. Analiza susceptibilității bacteriene a fost efectuată prin metoda difuziunii discului. Rezultate: Analiza datelor a pus în evidență o oligoartrită infl amatorie acută (69,3%), asimetrică, cu implicarea articulațiilor membrului inferior (genunchi 77,3%, gleznă 36,8%) și coloanei vertebrale în 23,3%. Cei mai frecvenți agenți bacterieni izolați au fost: Str. ß hemoliticus în 61,3% și S.aureus în 59,5%, iar cu o incidență sub 2% - H.infl uenzae, E.colli, Kl.pneumoniae, Str.pneumoniae și Ps.aeruginosae. Antibioticograma a notat rezistență crescută a Str. ß haemolyticus penicilinele semisintetice: amoxicillina în 47,5% și amoxicilline/clavulanate în 20%. Rate înalte a antibiorezistenței au fost înregistrate și la macrolide: azitromicina in 45,2% și erythromicina în 37,2%. Cea mai mare rezistență a Str. ß haemolyticus a fost înregistrată la sulfamethoxazole/trimethoprim in 64,2%. Concluzii: Cel mai frecvent microorganism întâlnit la copii cu artropatie infl amatorie este Str. ß haemolyticus. Conform studiului nostru cea mai mare rezistență s-a înregistrat față de peniciline semisintetice și macrolide-antibiotice de primă linie în tratamentul infecțiilor ORL.