Infarctul miocardic acut – cauze, diagnostic şi metode contemporane de tratament

Abstract

Infarctul miocardic acut (IMA) cu/sau fără elevare de segment ST reprezintă o formă de sindrom coronarian acut care necesită terapie imediată. Stabilirea diagnosticului de IMA și revascularizarea promptă prin angioplastie coronariană percutană în primele 90 de minute de la prezentare sau terapie trombolitică în primele 12 ore de la debutul simptomelor, poate preveni sau diminua pierderea de țesut miocardic și poate reduce morbiditatea și mortalitatea prin prevenirea complicațiilor acute. Progresele înregistrate în domeniul dispozitivelor de angioplastie coronariană, incluzând catetere de aspirație, stenturi coronariene și terapia farmacologică, cu agenți potenți antiplachetari și anticuagulanți, au îmbunătățit semnificativ prognosticul acestor pacienți. Principalul neajuns al terapiilor actuale farmacologice și intervenționale rămâne incapacitatea lor de a obține în unele cazuri o reperfuzie promptă pentru a evita pierderea ireversibilă a cardiomiocitelor funcționale.