Hipertiroidia şi riscul dezvoltării fibrilaţiei atriale

Abstract

Prevalenţa FA la pacienţii cu hipertiroidie variază între 2% şi 20%, în funcţie de vârstă, sex şi patologia cardiovasculară asociată. Hormonii tiroidieni exercită o influenţă puternică asupra generării impulsului electric prin creşterea vitezei depolarizării sistolice şi celei diastolice, micşorarea duratei potenţialului de acţiune şi a perioadei refractare în miocardul atrial şi în nodul atrio-ventricular, ceea ce formează un substrat pentru declanşarea aritmiei. FA din tireotoxicoză se complică cu accident vascular cerebral ischemic în 10-15% cazuri. Necesitatea administrării tratamentului antitrombotic pacienţilor cu FA şi hipertiroidie nu este pe deplin studiată, dar în prezent se consideră că decizia aplicării acestei terapii trebuie să fi e luată în baza prezenţei factorilor de risc tromboembolic. Numeroase studii au demonstrat o mortalitate crescută de aproximativ 2 ori printre pacienţii cu FA şi hipertiroidie, în special de cauze cardiacă şi cerebrovasculară.