Transplantul hepatic ortotopic de la donator decedat la adult. Experienţa Centrului de Chirurgie Generală şi transplant hepatic Fundeni

Abstract

Studiul de faţă analizează experienţa Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni în transplantul hepatic ortotopic cu ficat întreg de la donator decedat la adult (THO), din aprilie 2000 până în aprilie 2006. În această perioadă au fost realizate 45 de THO – 20 femei şi 25 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 19-57 de ani (medie de 45 ani).Indicaţiile pentru transplantare au fost: ciroză VHB – 11, ciroză VHB VHD – 6, ciroză VHC – 13 (2 cu hepatocarcinom), ciroză VHB VHC – 2, ciroză VHB VHD etanol – 1, ciroză biliară primitivă – 5, boala Wilson – 2, ciroză toxic-nutriţională – 2, ciroza toxică non-alcoolică – 1, ciroză autoimună – 1, colangită sclerogenă primitivă – 1. Cu trei excepţii, la care s-a folosit tehnica clasică de transplantare, ficatul a fost grefat după tehnica Belghiti. Complicaţiile postoperatorii locale au survenit la 19 bolnavi (42,22%), iar generale la 19 (42,22%); complicaţiile tardive au fost înregistrate la 20 pacienţi (44,44%), iar recidiva bolii la 7 pacienţi (15,55%). Mortalitatea intraoperatorie şi postoperatorie imediată a fost de 6,66% (3 din 45 pacienţi). La peste 30 de zile de la TH, au decedat alţi cinci pacienţi (11,11%). Patru pacienţi (8,88%) au decedat la distanţă de momentul transplantului prin boală venoocluzivă, prin cancer bronho-pulmonar şi prin infarct miocardic -2. Patruzeci si doi de pacienţi au supravieţuit perioadei postoperatorii (93,33%) şi 33 peste un an (73,33%). THO reprezintă metoda principală de transplantare hepatică, cu o morbiditate şi mortalitate acceptabile.