PLACENTAȚIA ANORMALĂ ÎN OPERAȚIILE CEZARIENE REPETATE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2021.3-71.35Cuvinte cheie:
placentație anormală, operație cezariană, placenta accreta, placenta previa, histerectomieRezumat
Introducere. Placentația anormală este o provocare de diagnostic și tratament pentru profesioniștii din domeniul sănătății perinatale. Cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea invaziei placentare patologice au fost identificați ca nașterea prin operație cezariană anterioară, placenta praevia și vârsta maternă avansată. Diagnosticul prenatal poate reduce morbiditatea și mortalitatea; este determinată de obicei prin ecografie în scara gri și confirmată de rezonanța magnetică nucleară, care poate delimita mai bine gradul de invazie placentară. Managementul invaziei placentare patologice este unul complex și multidisciplinar, deoarece placentația anormală este asociată cu morbiditate și mortalitate maternă semnificativă. Scopul studiului a fost prezentarea unei analize a literaturii pe tema placentației anormale pe baza unor studii internaționale. Metode și materiale: cercetarea în baze de date internaționale prin aplicarea în sistemele de căutare MedLine, Web of Science a cuvintelor cheie – placentație anormală, cezariană, placenta accreta, placenta previa, histerectomie. Rezultate. Odată cu identificarea factorilor de risc și a posibilităților ecografiei obstetricale, multe cazuri de placenta accreta sunt diagnosticate prenatal. Cu toate acestea, nu toți pacienții au acces la ecografie, ecografie calificată, radiologi sau obstetricieni cu experiență care pot stabili aceste diagnostice prenatal. Datorită acestor limitări, cazurile de placentă anormală pot fi întâlnite doar la naștere. Prin urmare, este important ca toți obstetricienii să fie familiarizați cu epidemiologia, factorii de risc, diagnosticul și managementul acestor patologii ale placentației anormale potențial foarte morbide și fatale.Referințe
Allen L., Jauniaux E., Hobson S., Papillon-Smith J., Belfort M.A. FIGO consensus guidelines on placenta accreta spectrum disorders: Nonconservative surgical management. FIGO Placenta Accreta Diagnosis and Management Expert Consensus Panel. In: Int. J. Gynaecol. Obstet. 2018; 140(3): 281-290.
Baldwin H.J., Patterson J.A., Nippita T.A., et al. Antecedents of Abnormally Invasive Placenta in Primiparous Women: Risk Associated with Gynecologic Procedures. In: Obstet. Gynecol. 2018; 131(2): 227-233.
Boatin A., Schlotheuber A., Betran A.P. Within country inequalities in cesarean section rates: observational study of 72 low- and middle-income countries. In: Obstet. Gynecol. Surv. 2018; 73(6): 333–334.
Chantraine F., Langhoff-Roos J. Abnormally invasive placenta--AIP. Awareness and pro-active management is necessary. In: Acta Obstet. Gynecol. Scand. 2013; 92(4): 369-371.
Collins S.L. et al. Evidence-based guidelines for the management of abnormally invasive placenta: recommendations from the International Society for Abnormally Invasive Placenta. In: Am. J. Obstet. Gynecol. 2019; 220(6): 511-526.
Collins S.L., Stevenson G.N., Al-Khan A., et al. Three-Dimensional Power Doppler Ultrasonography for Diagnosing Abnormally Invasive Placenta and Quantifying the Risk. In: Obstet. Gynecol. 2015; 126(3): 645-653.
Cresswell J.A., Ronsmans C., Calvert C., Filippi V. Prevalence of placenta praevia by world region: a systematic review and meta-analysis. In: Trop. Med. Int. Heath. 2013; 18: 712–724.
Dilly Anumba, Shehnaaz Jivraj. Antenatal Disorders for the MRCOG and Beyond. 2nd edition. Antepartum haemorrage (Chapter 2). Cambridge University Press 2016. ISBN:9781107585799 https://doi.org/10.1017/CBO9781107585799
Fitzpatrick K.E., Sellers S., Spark P., et al. Incidence and Risk Factors for Placenta Accreta/Increta/Percreta in the UK: A National Case-Control Study. In: PLoS ONE. 2012; 7(12): e52893. Disponibil pe: DOI: 10.1371/journal.pone.0052893
Franchini M., Franchi M., Bergamini V., et al: A critical review of the use of recombinant factor VIIa in life-threatening obstetric postpartum hemorrhage. In: Semin. Thromb Hemost. 2008; 34: 104-112.
Garmi G., Salim R. Epidemiology, etiology, diagnosis, and management of placenta accreta. In: Obstet. Gynecol. Int. 2012; 2012(8): 873929.
Jauniaux E., Bhide A. Prenatal ultrasound diagnosis and outcome of placenta previa accreta after cesarean delivery: a systematic review and meta-analysis. In: Am. J. Obstet. Gynecol. 2017; 217(1): 27–36.
Jauniaux E., Bhide A., Kennedy A., et al. FIGO consensus guidelines on placenta accreta spectrum disorders: Prenatal diagnosis and screening. FIGO Placenta Accreta Diagnosis and Management Expert Consensus Panel.
In: Int. J. Gynaecol. Obstet. 2018; 140(3): 274-280. 14. Jimbo M., Sekizawa A., Sugito Y., et al: Placenta increta: Postpartum monitoring of plasma cell-free fetal DNA. In: Clin. Chem. 2003; 49: 1540-1541.
Jing L., Wei G. Effect of site of placentation on pregnancy outcomes in patients with placenta previa. In:PLoS One. 2018; 13: e0200252.
Karami M., Jenabi E., Fereidooni B. The association of placenta previa and assisted reproductive techniques: a meta-analysis. In: J. Matern. Fetal Neonatal Med. 2018; 31: 1940–1947.
Kashani E., Azarhoush R. Peripartum hysterectomy for primary postpartum hemorrhage: 10 years evaluation. In: European Journal of Experimental Biology. 2012; 2(1): 32-36.
Khong T.Y. The pathology of placenta accreta, a worldwide epidemic. In: J. Clin. Pathol. 2008; 61: 1243-1246.
Klar M., Michels K.B. Cesarean section and placental disorders in subsequent pregnancies – a meta-analysis. In: J. Perinat. Med. 2014; 42: 571–583.
Lax A., Prince M.R., Mennitt K.W., et al. The value of specific MRI features in the evaluation of suspected placental invasion. In: Magn Reson Imaging. 2007; 25: 87-93.
Li J., Zhang N., Zhang Y., et al. Human placental lactogen mRNA in maternal plasma play a role in prenatal diagnosis of abnormally invasive placenta: yes or no? In: Gynecol. Endocrinol. 2019; 35(7): 631-634. Disponibil pe:DOI: 10.1080/09513590.2019.1576607
Maddalena Morlando and Sally Collins. Placenta Accreta Spectrum Disorders: Challenges, Risks, and Management Strategies. In: Int. J. Women’s Health. 2020; 12:1033–1045.
Masoumeh Birjandi, D. Nanu. Frecvența operațiilor cezariene în România și la nivel global. In: Revista Medicală Română. 2019; 66(2): 118-121.
Okendrajit Singh O., Pukhrambam G.D., Bidya Devi A., et al. Abnormal placentation following previous caesarean section delivery – a ten-years study in peripartum hysterectomy cases. In: J. Evid. Based Med. Healthc. 2020; 7(4): 168-172. Disponibil pe: DOI: 10.18410/jebmh/2020/35.
Parvin Z., S. Das, L. Naher, S.K. Sarkar, K. Fatema. Relation of placenta praevia with previous lower segment caesarean section (lucs) in our clinical practice. In: Faridpur Med. Coll. J. 2017; 12(2): 75-77.
Pijnenborg R., Vercruysse L. Shifting concepts of the fetal-maternal interface: A historical perspective. In: Placenta. 2008; 22: S20-S25.
Roustaei Z., Vehvilainen-Julkunen K., Tuomainen T.P., Lamminpaa R., Heinonen S. The effect of advanced maternal age on maternal and neonatal outcomes of placenta previa: a register-based cohort study. In: Eur. J. Obstet. Gynecol. Reprod. Biol. 2018; 227: 1–7.
Samuel T. Bauer, and Clarissa Bonanno. Abnormal Placentation. In: Semin. Perinatol. 2009; 33: 88-96.
Sekizawa A., Jimbo M., Saito H., et al: Increased cell-free fetal DNA in plasma of two women with invasive placenta. In: Clin. Chem. 2002; 48: 353-354.
Sentilhes L., Goffinet F., Kayem G. Management of placenta accreta. In: Acta Obstet. Gynecol. Scand. 2013; 92(10): 1125-1134.
Sentilhes L., Kayem G., Chandraharan E., Palacios-Jaraquemada J., Jauniaux E. FIGO consensus guidelines on placenta accreta spectrum disorders: Conservative management. FIGO Placenta Accreta Diagnosis and Management Expert Consensus Panel. In: Int. J. Gynaecol. Obstet. 2018; 140(3): 291-298.
Shoko Hamada, Junichi Hasegawa, Masamitsu Nakamura, et al. Ultrasonographic findings of placenta lacunae and a lack of a clear zone in cases with placenta previa and normal placenta. In: Prenat. Diagn. 2011; 31:1062–1065.
Silver R.M., Landon M.B., Rouse D.J., et al. Maternal morbidity associated with multiple repeat cesarean deliveries. In: Obstet. Gynecol. 2006; 107: 1226-1232.
Tantbirojin P., Crum C.P., Parast M.M. Pathophysiology of placenta creta: The role of decidua and extravillous cytotrophoblast. In: Placenta. 2008; 29: 639645.
Timmermans S., van Hof A.C., Duvekot J.J. Conservative management of abnormally invasive placentation. In: Obstet. Gynecol. Surv. 2007; 62: 529-539.
Upson K., Silver R.M., Greene R., et al. Placenta accreta and maternal morbidity in the Republic of Ireland, 2005–2010. In: J. Matern. Fetal Neonatal Med. 2014; 27(1): 24–29.
Warshak C.R., Eskaner R., Hull A.D., et al. Accuracy of ultrasonography and magnetic resonance imaging in the diagnosis of placenta accreta. In: Obstet. Gynecol. 2006; 108: 573-581.
Zhang L. et al. Effect of previous placenta previa on outcome of next pregnancy: a 10-year retrospective cohort study. In: BMC Pregnancy and Childbirth. 2020; 20: 212.
Zhou J., Li J., Yan P., et al. Maternal plasma levels of cell-free β-HCG mRNA as a prenatal diagnostic indicator of placenta accrete. In: Placenta. 2014; 35(9): 691-695. Disponibil pe: DOI: 10.1016/j.placenta.2014.07.007.
Краснопольский В.И., Логутова Л.С. Совре- менная концепция родоразрешения и перинатальная смертность. B: Медицинский совет. 2014; 9: 54–58.
Степанова Р.Н. Проблемы родоразрешения женщин после предшествующего кесарева сечения. B: Ульяновский медико-биологический журнал. 2018; 3: 19–28.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2022 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
