CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI ALE SPECIALIȘTILOR DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII MINTALE REFERITOR LA MANAGEMENTUL TULBURĂRILOR COGNITIVE MAJORE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2022.3-74.11Cuvinte cheie:
studiu CAP, tulburări cognitive, demență, managementRezumat
Tulburările cognitive majore reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică în pofida progresului înregistrat în aplicarea managementului pacienților. Scopul cercetării a fost analiza cunoștințelor, atitudinilor și practicilor specialiștilor din domeniul sănătății mintale referitor la managementul tulburărilor cognitive majore în Republica Moldova. Material și metodă: Cercetarea a fost descriptivă de tip sondaj online. A fost utilizat un chestionar structurat cu întrebări pentru autocompletare. Chestionarele au fost pre-testate și validate anterior derulării cercetării. Rezultate: Bariere identificate: 50,0% lipsa serviciilor de suport social, 34,4% – lipsa unui ghid/program național, 46,9% – lipsa colaborării interdisciplinare, 43,8% probleme în comunicarea cu pacientul, 25,0% dificultăți în stabilirea diagnosticului și elaborarea planului de tratament, 31,3% – în comunicarea cu rudele/îngrijitorul, iar 40,6% – în diagnosticul și tratamentul maladiilor concomitente. În timpul consultațiilor 75,0% din cei intervievați cuantifică gradul de afectare a funcției cognitive, 71,9% cunosc ghiduri/protocoale naționale și internaționale, 90,6% consideră utilă antrenarea în activități sociale și culturale, 75,0% – efectuarea exercițiilor fizice, 65,6% – kinetoterapie, 56,3% terapiei cognitiv-comportamentale, 53,1% – ședințelor logopedice, 46,9% – psihoterapiei, iar 28,1% afirmă că toate variantele sunt utile. Atitudini pozitive 96,9% considera că pacientul cu tulburări cognitive trebuie sa beneficieze de acces la serviciile medicale conform necesităților individuale și că pacientul are dreptul să trăiască demn, fără suferință, 81,3% sunt de părerea că pacienții trebuie să fie încadrați în activități sociale și culturale, 62,5% susțin că persoanele cu tulburări cognitive trebuie să beneficieze de instituționalizare pentru îngrijiri paliative. Atitudini negative 50,0% consideră că pacienții consumă timp, emoții și resurse, iar 25,0% menționează că ei sunt o povară pentru sistemul de sănătate. Concluzie: Cele mai frecvente dificultăți în abordarea și managementul pacienților cu tulburări cognitive sunt invocate lipsa serviciilor de suport social pentru pacienți sau familie, a colaborării interdisciplinare/dificultate de referire la alți specialiști și a unui ghid/protocol național pentru tulburări cognitive.
Referințe
World Health Organization (2017) Global action plan on the public health response to dementia 2017-2025.
Prince M, Albanese E, Guerchet M, Prina M. World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction: An analysis of protective and modifiable factors. London: Alzheimer Disease International; 2014.
Baumgart M, Snyder HM, Carrillo MC, Fazio S, Kim H, Johns H. Summary of the evidence on modifiable risk factors for cognitive decline and dementia: A population-based perspective. Alzheimers Dement. 2015;11(6):718–726.
Xu W, Tan L, Wang HF, Jiang T, Tan MS, Tan L, Zhao QF, Li JQ, Wang J, Yu JT. Meta-analysis of modifiable risk factors for Alzheimer’s disease. J Neurol Neurosurg Psychiatry. 2015.
Russ TC, Ritchie K, Ritchie CW. Prevention of Alzheimer’s Disease and Alzheimer’s Dementia. In: Ames D, Burns A, O’Brien JT, editors. Dementia. 5th ed. London: Taylor & Francis; In press.
Brookmeyer R, Gray S, Kawas C. Projections of Alzheimer’s disease in the United States and the public health impact of delaying disease onset. Am J Public Health. 1998;88(9):1337–1342.
Brookmeyer R, Johnson E, Ziegler-Graham K, Arrighi HM. Forecasting the global burden of Alzheimer’s disease. Alzheimers Dement. 2007;3(3):186–191.
Ritchie CW, Molinuevo JL, Truyen L, Satlin A, Van der Geyten S, Lovestone S. Development of interventions for the secondary prevention of Alzheimer’s dementia: the European Prevention of Alzheimer’s Dementia (EPAD) project. Lancet Psychiatry. 2016;3(2):179–186.
Barnes DE, Yaffe K. The projected effect of risk factor reduction on Alzheimer’s disease prevalence. Lancet Neurol. 2011;10(9):819–828.
Norton S, Matthews FE, Barnes DE, Yaffe K, Brayne C. Potential for primary prevention of Alzheimer’s disease: an analysis of population-based data. Lancet Neurol. 2014;13(8):788–794.
Livingston G, Huntley J, Sommerlad A, Ames D, Ballard C, Banerjee S, Brayne C, Burns A, Cohen-Mansfield J, Cooper C (2020) Dementia prevention, intervention, and care: 2020 report of the Lancet Commission. Lancet 396, 413–446.
Rolandi E, Zaccaria D, Vaccaro R, Abbondanza S, Pettinato L, Davin A, Guaita A (2020) Estimating the potential for dementia prevention through modifiable risk factors elimination in the real-world setting: A population-based study. Alzheimers Res Ther 12, 94.
Barnes DE, Yaffe K (2011) The projected effect of risk factor reduction on Alzheimer’s disease prevalence. Lancet Neurol 10, 819–828.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2022 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
