PARTICULARITĂȚILE CLINICO-HEMODINAMICE ALE PACIENȚILOR CU INFARCT MIOCARDIC ACUT CU ELEVAREA SEGMENTULUI ST SUPUȘI TRATAMENTULUI INTERVENȚIONAL TARDIV
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.04Cuvinte cheie:
infarct miocardic acut cu supradenivelarea segmentului ST, revascularizare miocardică intervențională precoce și tardivă, evenimente cardiovasculare majoreRezumat
Pentru a salva viabilitatea miocardului ischemizat la un pacient cu infarct miocardic acut cu supradenivelarea de segment ST și pentru a îmbunătăți supraviețuirea, fluxul sanguin coronarian trebuie restabilit cât mai curând posibil, de preferință în primele 12 ore de la debutul bolii. Dilema actuală a cardiologilor intervenţionişti este decizia cu privire la posibilitatea efectuării reperfuziei miocardice intervenţionale la pacienţii cu prezentare întârziată (mai mult de 12 ore de la debut) şi stabilirea factorilor predictivi ai procedurilor efectuate la această categorie de pacienţi. În acest studiu au fost incluși 63 de pacienți cu STEMI, împărțiți în 2 grupe: primul a inclus 33 de pacienți prezentați la serviciul de urgență în primele 12 ore de la debutul STEMI, iar al doilea grup a fost format din 30 de subiecți cu STEMI la care primul contact medical a fost la mai mult de 12 ore de la apariția durerilor. Grupurile au fost comparate între ele conform criteriilor bine stabilite. Obiectivele principale au fost evaluarea evenimentelor cardiovasculare majore (MACE), remodelarării/ invers-remodelării miocardului ventricular și predictorii procedurilor intervenționale. Îmbunătățirea funcției contractile miocardice a ventriculului stâng (FEVS) pare să fie asociată cu revascularizarea miocardică precoce. Prezentarea precoce în STEMI poate fi considerată un predictor independent al îmbunătățirii cineticii regionale afectate de IMA. Funcția contractilă a miocardului VS reprezentată de fracția de ejecție este considerată un predictor independent al mortalității pe termen lung și pe termen scurt la pacienții cu STEMI. Rezultatele preliminare ale cercetării evidențiază valoarea aplicativă a procedurilor PCI și pentru pacienții cu prezentare întârziată peste 12 ore de la debutul bolii și primului contact medical.
Referințe
Lippi G, Sanchis-Gomar F, Cervellin G. Chest pain, dyspnea and other symptoms in patients with type 1 and 2 myocardial infarction. A literature review. Int J Cardiol 2016;215:20-2.
Mozaffarian D, Benjamin EJ, et al. Executive Summary: Heart Disease and Stroke Statistics--2016 Update: A Report From the American Heart Association. Circulation 2016;133:447-54.
Knuuti A, et al. (2019). 2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes. European Heart Journal, 41(3), 407–
Braunwald, E., & Morrow, D. A. (2013). Unstable Angina: Is It Time for a Requiem? Circulation, 127(24), 2452–2457.
Abraș M., Grib L., Gheorghiu C., Grib A., Surev A. Factorii de risc și detectările angiografice la pacienții cu sindrom coronarian acut. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale 51 (2), 107-111
Ibanez, et al. (2017). 2017 ESC Guidelines for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevation. European Heart Journal, 39(2), 119–177.
Eagle KA, Goodman SG, Avezum A, Budaj A, Sullivan CM, Lo´ pez-Sendo´ n J; GRACE Investigators. Practice variation and missed opportunities for reperfusion in ST-segment-elevation myocardial infarction: findings from the Global Registry of Acute Coronary Events (GRACE). Lancet. 2002;359(9304):373-377.
Nepper-Christensen, et al Clinical outcome following late reperfusion with percutaneous coronary intervention in patients with ST-segment elevation myocardial infarction. European Heart Journal: Acute Cardiovascular Care, 204887261988631.
Xiu, et al. (2019). Delayed PCI 12 Hours after the Onset of Symptoms Is Associated with Improved Outcomes for Patients with ST-Segment Elevation Myocardial Infarction: A Real-World Study. Journal of Interventional Cardiology, 2019, 1–11.
Stiermaier T, Eitel I, de Waha S, et al. Myocardial salvage after primary percutaneous coronary intervention in patients with ST-elevation myocardial infarction presenting early versus late after symptom onset. Int J Cardiovasc Imaging 2017; 33:1571–157.9
Rácz, Ildikó & Fülöpet al. (2014). Wall motion changes in myocardial infarction in relation to the time elapsed from symptoms until revascularization. Anadolu Kardiyoloji Dergisi/The Anatolian Journal of Cardiology. 15. 10.5152/akd.2014.5457.
Serrao GW., et al. Predictors of Left Ventricular Ejection Fraction Improvement After Primary Stenting in ST-Segment Elevation Myocardial Infarction (from the Harmonizing Outcomes With Revascularization and Stents in Acute Myocardial Infarction Trial). Am J Cardiol. 2018 Mar 15;121(6):678-683. doi: 10.1016/j.amjcard.2017.12.004. Epub 2017 Dec 22. PMID: 29394998.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2023 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
