SINDROMUL METABOLIC LA COPII: FACTORI DE RISC, PARTICULARITĂȚI DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.10Cuvinte cheie:
sindrom metabolic, copii, obezitate, hipertensiune arterială, factori de riscRezumat
Introducere: Prevalența sindromului metabolic la copii este în creștere, în paralel cu tendințele crescânde ale ratelor de obezitate, acest fapt impune necesitatea unui diagnostic cât mai precoce al factorilor de risc prin utilizarea unor biomarkeri non-invazivi. Scopul studiului: Estimarea factorilor de risc care contribuie la instalarea sindromului metabolic la copii, precum și a unor particularități de diagnostic și tratament.Material și metode: Rezultatele sunt obținute din proiectul de cercetare cu titlul ,, Aspecte evolutive ale sindromului metabolic la copii sub tratament cu inhibitorii lipazei gastrointestinale ”, cu cifrul 20.80009.8007.33, din cadrul Programului de stat 2020-2023, realizat în laboratorului științific de cardiologie pediatrică a IMSP Institutul de Cardiologie, Republica Moldova.În studiu au fost incluși 43 de copii cu vârsta 10-18 ani (lot general al cercetării), cu diagnosticul de sindrom metabolic (SM), estimat în conformitate cu criteriile IDF 2007. Raportul de gen a fost: 24 (55,8%) băieți și 19 (44,2%) fete. Lotul martor la constituit 50 de copii (normotensivi și normoponderali), de vârstă similară (a câte 25 copii (50% în fiecare categorie de vârstă) 26 (52%) băieți și 24 (48%) fetițe), fără anamneză heredo-familială agravată pe patologii cardiovasculare, obezitate și diabet zaharat tip II. În funcție de tratamentul primit pe lângă tratamentul nonfarmacologic copiii s-au divizat în 3 loturi: lotul I au primit IECA (inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei), lotul II inhibitorii lipazei gastrointestinale (orlip), lotul III ECA și inhibitorii lipazei gastro-intestinale (orlip). Factorii de risc au fost evaluați conform unui chestionar special elaborat. Adipokinele serice (leptina, adiponectina) și TNF-α s-au apreciat prin metoda imunoenzimatica ELISA, hs-PCR prin metoda latex-imunoturbidimetrie, iar insulina serică metoda imunochimică cu detecție prin electrochemiluminiscență (ECLIA). Protocolul studiului a fost aprobat de către Comisia de Etică Medicală (proces verbal nr.2 din 20 februarie 2020). Rezultate: Majoritatea copiilor au fost sedentari, au avut o alimentație defectuoasă, precum și o anamneză heredocolaterală agravată prin hipertensiune arterială și obezitate. De asemenea, în familiile acestor copii s-au întâlnit mai mule nocivități: stres cronic (părinți divorțați, conflicte cu părinții, colegii de școală, profesorii etc.), precum și expuși fumatului pasiv. Nivelul seric al leptinei (35,4±2,61 vs 7,9±0,23 ng/ml; p<0.001), PCRhs (3,0±0,44 vs 0,2±0,01 mg/l; p<0.001) TNFα (9,1±0,43 vs 3,1±0,09 pg/ml; p<0.001) s-a înregistrat mai înalt, iar al adiponectinei (5,1±0,38 vs 11,0±0,33 µg/ml; p<0.001) mai mic la copiii cu sindrom metabolic, față de lotul martor. Indiferent de medicația administrată toate formulele de combinație medicamentoasă au contribuit la scăderea gradului de obezitate, valorilor tensionale, nivelului de grăsimi în sânge, precum și a valorilor de insulină serică la intervalul de 3 luni de la inițierea medicației. Concluzie: Cauzele sindromului metabolic la copii sunt multiple și implică interacțiuni între factorii genetici, de mediu (sedentarism, alimentație hipercalorică), hormonali și metabolici care duc, în final, la apariția condițiilor ce caracterizează acest sindrom. Hipoadiponectinemia, hiperleptinemia și creșterea serică a valorilor PCRhs și TNFα sugerea că aceste adipokine/citokine contribui la realizarea unei inflamații subclinice la copiii cu SM și, totodată, pot servi drept biomarkeri ai SM. În combinație cu o dietă redusă în calorii, exerciții fizice regulate și modificări comportamentale, tratamentul cu inhibitorii lipazei gastrointestinale poate contribui la scăderea gradului de obezitate și, respectiv, a hipertensiunii arteriale.
Referințe
Helen H. Wang, Dong Ki Lee, Min Liu, Piero Portincasa, David Q.-H. Wang. Novel insights into the pathogenesis and management of the metabolic syndrome. Pediatr Gastroenterol Hepatol Nutr. 2020;23(3):189-230
Rashmi Ranjan Das, Manaswini Mangaraj, Sandeep Kumar Panigrahi, Amit Kumar Satapathy, Samarendra Mahapatro, Partha Sarathi Ray. Metabolic syndrome and insulin resistance in schoolchildren from a developing country. Front Nutr. 2020;7:31.
Genser L, Casella Mariolo JR, Castagneto-Gissey L, Panagiotopoulos S, Rubino F. Obesity, type 2 diabetes, and the metabolic syndrome: pathophysiologic relationships and guidelines for surgical intervention. Surg Clin North Am. 2016;96:681-701.
Young DR, Hivert MF, Alhassan S, Camhi SM, Ferguson JF, Katzmarzyk PT, et al. Sedentary behavior and cardiovascular morbidity and mortality: a science advisory from the American Heart Association. Circulation. 2016;134:e262-79.
Styne DM, Arslanian SA, Connor EL, et al. Pediatric obesity-assessment, treatment, and prevention: an Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2017; 102(3):709–757.
Ozkan B, Bereket A, Turan S, Keskin S. Addition of orlistat to conventional treatment in adolescents with severe obesity. Eur J Pediatr. 2004; 163(12):738–741.
Yu CC, Li AM, Chan KO, et al. Orlistat improves endothelial function in obese adolescents: a randomised trial. Journal of pediatrics and child health. 2013; 49(11):969–975.
Prateek Kumar Panda. Metabolic syndrome in children: definition, risk factors, prevention and management-a brief overview. Pediatric Oncall Journal. 2019; 16(3): 67-72.
Gebremedhin S. Prevalence and differentials of overweight and obesity in preschool children in SubSaharan Africa. BMJ Open. 2015;5:e009005.
Tchoubi S, Sobngwi-Tambekou J, Noubiap JJN, Asangbeh SL, Nkoum BA, Sobngwi E. Prevalence and risk factors of overweight and obesity among children aged 6–59 months in Cameroon: 20 a multistage, stratified cluster sampling Nationwide survey. PLoS One. 2015;10(12):e0143215.
Stephanie T. Chung, Anthony U. Onuzuruike, Sheela N. Magge. Cardiometabolic risk in obese children. Ann N Y Acad Sci. 2018; 1411(1):166–183.
Mathai S, Derraik JG, Cutfield WS, et al. Increased adiposity in adults born preterm and their children. PloS One. 2013; 8(11):e81840.
Ibanez L, Lopez-Bermejo A, Suarez L, Marcos MV, Diaz M, de Zegher F. Visceral adiposity without overweight in children born small for gestational age. J Clin Endocrinol Metab. 2008; 93(6):2079–2083.
Ibanez L, Suarez L, Lopez-Bermejo A, Diaz M, Valls C, de Zegher F. Early development of visceral fat excess after spontaneous catch-up growth in children with low birth weight. J Clin Endocrinol Metab. 2008;93(3):925–928.
Simeon-Pierre Choukem, Joel Noutakdie Tochie, Aurelie T. Sibetcheu, Jobert Richie Nansseu, Julian P. Hamilton-Shield. Overweight/obesity and associated cardiovascular risk factors in sub-Saharan African children and adolescents: a scoping review. International Journal of Pediatric Endocrinology. 2020; 2020:6.
Bremer AA, Mietus-Snyder M, Lustig RH. Toward a unifying hypothesis of metabolic syndrome. Pediatrics. 2012;129:557-570.
Moghetti P, Bacchi E, Brangani C, Donà S, Negri C. Metabolic effects of exercise. Front Horm Res. 2016,47:44–57.
Elena Fornari and Claudio Maffeis. Treatment of metabolic syndrome in children. Frontiers in Endocrinology. 2019;10:702.
Escalante Y, Saavedra JM, García-Hermoso A, Domínguez AM. Improvement of the lipid profile with exercise in obese children: a systematic review. Prev Med. 2012;54:293–301.
Farpour-Lambert NJ, Aggoun Y, Marchand LM, Martin XE, Herrmann FR, Beghetti M. Physical activity reduces systemic blood pressure and improves early markers of atherosclerosis in pre-pubertal obese children. J Am Coll Cardiol. 2009;54:2396–406.
Stoner L, Rowlands D, Morrison A, Credeur D, Hamlin M, Gaffney K, et al. Efficacy of exercise intervention for weight loss in overweight and obese adolescents: meta-analysis and implications. Sports Med. 2016;46:1737–51.
Raghuveer G., White D.A., Hayman L.L., et al. Cardiovascular consequences of childhood secondhand tobacco smoke exposure: prevailing evidence, burden, and racial and socioeconomic disparities: a scientific statement from the American heart association. Circulation. 2016;134(16):e336-e359.
Larqué E., Labayen I., Flodmark C.-E., et al. From conception to infancy — early risk factors for childhood obesity. Nat. Rev. Endocrinol. 2019;15(8):456-478.
Xi B., Liang Y., Liu Y., et al., Tobacco use and second-hand smoke exposure in young adolescents aged 12-15 years: data from 68 low-income and middle-income countries. The Lancet Global Health. 2016;4(11):e795-e805
World Health Organization Western Pacific Region and University of Waterloo, ITC Project, Smoke-free Policies in China: Evidence of Effectiveness and Implications for Action, World Health Organization Regional Office for the Western Pacific, Manila, 2015.
Lau W.B., Ohashi K., Wang Y., et al. Role of adipokines in cardiovascular disease. Circ J. 2017;81(7):920-928.
Scheja L., Heeren J. The endocrine function of adipose tissues in health and cardiometabolic disease. Nat. Rev. Endocrinol. 2019;15(9), 507–524.
Nagel G., Arnold F.J., Wilhelm M., et al. Environmental tobacco smoke and cardiometabolic risk in young children: results from a survey in south-west Germany. Eur. Heart J. 2009;15:1885–1893.
Yu Li, Dongmei Wang, Yuhan Wang, Yanglu Zhao, Lanwen Han, Ling Zhong, Qian Zhang, John R. Speakman, Ming Li, Shan Gao. Impact of parental smoking on adipokine profiles and cardiometabolic risk factors in chinese children. Atherosclerosis, 2020:301; 23–29
Victoria Higgins, Khosrow Adeli. Pediatric metabolic syndrome: pathophysiology and laboratory assessment. eJIFCC2017Vol28No1pp025-042.
Madeira I, Bordallo MA, Rodrigues NC, Carvalho C, Gazolla F, Collett-Solberg P, et al. Leptin as a predictor of metabolic syndrome in prepubertal children. Arch Endocrinol Metab. 2017;61(1):7-13
Ochiai H, Shirasawa T, Nishimura R, Nanri H, Ohtsu T, Hoshino H, et al. Abdominal obesity and serum adiponectin complexes among population-based elementary school children in Japan: a cross-sectional study. BMC Pediatr. 2014,14:81.
Shafiee G, Ahadi Z, Qorbani M, Kelishadi R, Ziauddin H, Larijani B, et al. Association of adiponectin and metabolic syndrome in adolescents: the caspianIII study. J Diabetes Metab Disord. 2015;14:89.
Hanane Ghomari-Boukhatem, Assia Bouchouicha, Khedidja Mekki, Karima Chenni, Mohamed Belhadj, Malika Bouchenak. Blood pressure, dyslipidemia and inflammatory factors are related to body mass index in scholar adolescents. Arch Med Sci. 2017; 13(1): 46–52.
Cojocari Svetlana, Mătrăgună Nelea. Particularitățile sindromului metabolic la copii. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale. 2022, nr. 1(72), pp. 155-163. ISSN 1857-0011
Savoye M, Caprio S, Dziura J, et al. Reversal of early abnormalities in glucose metabolism in obese youth: results of an intensive lifestyle randomized controlled trial. Diabetes care. 2014; 37(2):317–324.
Rajjo T, Mohammed K, Alsawas M, et al. Treatment of pediatric obesity: an umbrella systematic review. J Clin Endocrinol Metab. 2017;102(3):763–775.
Expert Panel on Integrated Guidelines for Cardiovascular H, Risk Reduction in C, Adolescents, National Heart L, Blood I. Expert panel on integrated guidelines for cardiovascular health and risk reduction in children and adolescents: summary report. Pediatrics. 2011;128(Suppl 5):S213–256.
American Diabetes A. 2. Classification and Diagnosis of Diabetes. Diabetes care. 2017;40(Suppl 1):S11– S24.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2023 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
