PARTICULARITĂȚILE MORFOLOGICE ALE MASIVULUI MAXILO-FACIAL LA COPII CU DESPICĂTURI LABIO-MAXILO-PALATINE

Autori

  • Cristina POȘTARU IP USMF "Nicolae Testemitanu"
  • Victor BOBEICO IP USMF "Nicolae Testemitanu"
  • Silvia RAILEAN IP USMF "Nicolae Testemitanu"
  • Gheorghe GRANCIUC IP USMF „Nicolae Testemițanu”
  • Diana UNCUȚA IP USMF "Nicolae Testemitanu"

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.2-76.17

Rezumat

Rezumat. Introducere. Variații considerabile de anomalii dento-maxilare au fost depistate la copii cu despicături labiomaxilo-palatine. Anomalii dento-maxilare de clasa III s-au constat mai frecvent datorită factorilor congenitali, cum este potențialul de creștere maxilo-mandibulară precum și de severitatea defectului. [1,2,7] Material și metode. În acest studiu au fost analizate 15 teleradiografii conform metodelor propuse de McNamara, Tweed,RothJarabakși Steiner și au fost calculați 30 de parametri cefalometrici pentru fiecare pacient cu despicatura unilaterala completa (atâtea pe stanga, și atâtea pe dreapta). Datele obținute în urma măsurărilor sunt prezentate în tabelele corespunzătoare fiecărei metode. Rezultate. Lungimea maxilarului superior și inferior (Cond-A, Cond-Gn) semnificativ statistic micșorat comparativ cu valorile medii normale. Pragul de semnficiație înregistrat pentru aceste indice demonstrează abateri semnificative a înălțimei anterioare a feței s-a constat semnificativ statistice micșorată prin valoarea p<0.01 în comparaţie cu valorile normale (SnaMe).Deficitul scheletal vertical posterior este confirmat de valoarea redusă a parametrul Hp (înălțimea posterioară, p<0.01), care raportat la Ha, dezvăluie un tip de rotație facială posterioară.Etajul inferior mărit este demonstrat de către valoarea sporită a indicelui înălțimea anterioară, (SnaMe)care a înregistrat o deviere medie de 6.57 mm și un raport mărit Ha/Hp (p<0.01). Concluzii. În rezultatul analizei cefalometrice a teleradiografiilor de profil după metodele McNamara, RothJarabak, Tweed-Merriefield și Steiner,s-a constatat ca morfologia cranio-faciala la copii cu despicături labio-maxilo-palatine unilaterale a fost diferită față cu valorile normale prin deficitul de creștere a masivului facial pe sagitală și vertical.

Referințe

Dixon MJ, Marazita ML, Beaty TH, Murray JC. Cleft lip and palate: understanding genetic and environmental infuences. Nat Rev Genet. 2011;12(3):167–78

ll B. Epidemiology of oral clefts 2012: an international perspective. Front Oral Biol. 2012; 16:1–18.

Matthews JL, Oddone-Paolucci E, Harrop RA. The epidemiology of cleft lip and palate in Canada, 1998 to 2007. Cleft Palate Craniofac J. 2015;52(4):417–2

Chizu Tateishi, Keiji Moriyama, Teruko TakanoYamamoto. Dentocraniofacial Morphology of 12 Japanese Subjects With Unilateral Cleft Lip and Palate With a Severe Class III Malocclusion: A Cephalometric Study at the Pretreatment Stage of Surgical Orthodontic Treatment. Cleft Palate– Craniofacial Journal, November 2001, Vol. 38 No. 6.

References Shetye, P.R. Facial growth of adults with unoperated clefts. Clin. Plast. Surg. 2004, 31, 361–371. [CrossRef]

Davila A.A.; Holzmer, S.W.; Kubiak, J.; Martin, M.C. Anesthetic Exposure in Staged Versus Single-Stage Cleft Lip and Palate Repair. J. Craniofac. Surg. 2021, 32, 521–524. [CrossRef]

Benitez, B.K.; Brudnicki, A.; Surowiec, Z.; Singh, R.K.; Nalabothu, P.; Schumann, D.; Mueller, A.A. Continuous Circular Closure in Unilateral Cleft Lip and Plate Repair in One Surgery. J. Cranio Maxillofac. Surg. 2022, 50, 76–85. [CrossRef]

Benito K. Benitez, Seraina K. Weibel, Florian S. Halbeisen, Yoriko Lill, Prasad Nalabothu, Ana Tache and Andreas A. Mueller. Craniofacial Growth at Age 6–11 Years after One-Stage Cleft Lip and Palate Repair: A Retrospective Comparative Study with Historical Controls. Children 2022, 9, 1228. https:// doi.org/10.3390/children9081228.

Descărcări

Publicat

2023-11-24

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##