Influența nivelurilor de acid uric asupra riscului de boli respiratorii cronice: analiza diferențelor de vârstă și sex
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.2-79.06Cuvinte cheie:
Acid uric, boli respiratorii cronice, BPOC, astm bronșic, inflamație, arkeri metaboliciRezumat
Acest studiu își propune să exploreze rolul acidului uric seric ca potențial factor de risc pentru bolile respiratorii cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și astmul. Acidul uric, un produs final al metabolismului purinelor, are proprietăți duble: în concentrații normale acționează ca un antioxidant care protejează celulele de stresul oxidativ, dar la niveluri ridicate devine un pro-oxidant, care poate crește inflamația și afectarea țesuturilor. Pacienții cuboli bronho-obstructive au fost selectați pentru studiu și au fost analizate datele acestora, inclusiv nivelurile de acid uric și indicatorii funcției pulmonare (FEV1, FVC, FEV1/FVC). Studiul a analizat, de asemenea, diferențele în funcție de sex și vârstă, iar criteriile de includere și excludere au contribuit la crearea unui eșantion mai omogen.Constatările cheie indică faptul că nivelurile crescute de acid uric sunt asociate cu înrăutățirea funcției pulmonare și pot fi utilizate ca un indicator al severității bolii. În plus, a fost observată o relație semnificativă între hiperuricemie și procesele inflamatorii, confirmată de activarea căilor de semnalizare pro-inflamatorii. Nivelurile de acid uric s-au dovedit a fi mai ridicate la bărbați, ceea ce poate indica că sunt mai susceptibili la boli respiratorii.
Referințe
Ford, E. S., & Li, C. (2006). Serum concentrations of uric acid and the metabolic syndrome among US children and adolescents. Circulation, 113(19), 2473- 2478.
Kanbay, M., Jensen, T., Solak, Y., Le, M., Roncal- Jimenez, C., &Lanaspa, M. A., et al. (2016). Uric acid in metabolic syndrome: From an innocent bystander to a central player. European Journal of Internal Medicine, 29, 3-8.
Zuo, T., Liu, X., & Li, Y. (2016). Serum uric acid and impaired lung function in a Chinese population: A cross- sectional study. Respiratory Medicine, 120, 28-34.
Kuwabara, M., Niwa, K., Nishihara, S., Nishi, Y., Takahashi, O., &Hisatome, I. (2017). Hyperuricemia is an independent competing risk factor for atrial fibrillation. Circulation Journal, 81(4), 509-514.
Horsfall LJ, Nazareth I, Petersen I. Serum uric acid and the risk of respiratory disease: apopulation- basedcohortstudy. Thorax 2014;69:1021-1026.
El Ridi, R., &Tallima, H. (2017). Physiological functions and pathogenic potential of uric acid: A review. Journal of Advanced Research, 8(5), 487-493.
Liu, L., Lou, Y., Cui, H., & Xie, X. (2018). Association between hyperuricemia and the risk of chronic obstructive pulmonary disease: A cross-sectional study. International Journal of Chronic Obstructive Pulmonary Disease, 13, 2495-2500.
Nicks, M. E., & O’Brien, M. M. (2019). Uric acid and lung disease. Current Opinion in Pulmonary Medicine, 25(2), 125-129.
Zhang, Y., Qiu, H., He, J., Zhang, Q., Lei, S., & Zhang,X. (2020). Association of serum uric acid with the risk of metabolic syndrome and impaired lung function: A systematic review and meta-analysis. BMC Endocrine Disorders, 20(1), 1-9.
Chang, H. H., & Lin, C. H. (2021). Serum uric acid levels and chronic obstructive pulmonary disease: A population- based study. Respiratory Research, 22(1), 1-9.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2025 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
