RECUPERAREA RESPIRATORIE INTEGRATĂ: ABORDĂRI MULTIDISCIPLINARE ȘI REZULTATE CLINICE ÎN MANAGEMENTUL AFECȚIUNILOR PULMONARE CRONICE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.2-79.41Cuvinte cheie:
Recuperare respiratorie integrată, afecțiuni pulmonare cronice, abordări multidisciplinareRezumat
Recuperarea respiratorie (RR) integrată reprezintă un pilon fundamental în managementul modern al afecțiunilor pulmonare cronice, cu scopul de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și funcționalitatea globală a pacienților. Conform ultimului ghid American Thoracic Society (ATS) din 2023, recuperarea respiratorie este definită ca un set multidimensional de intervenții, conceput pentru a îmbunătăți starea fizică și psihosocială a pacienților cu boli respiratorii cronice printr-o abordare personalizată [1]. Acest model include un spectru larg de măsuri, menite să reducă simptomele respiratorii, să crească toleranța la efort și să sporească autonomia pacienților, în contextul unei echipe multidisciplinare formate din pneumologi, fizioterapeuți, nutriționiști, psihologi și asistenți sociali etc.[2].
Originile RR pot fi identificate în anii 1960, când antrenamentul fizic era principala strategie terapeutică pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii. De-a lungul decadelor, pe măsură ce înțelegerea complexității bolilor pulmonare cronice s-a aprofundat, acest concept a evoluat substanțial, adăugând componente esențiale precum consilierea psihologică, suportul nutrițional, educația și integrarea socială, toate acestea fiind incluse acum în standardele de tratament [3]. Ghidul ATS din 2023 reiterează necesitatea abordării holistice și subliniază rolul central al personalizării programelor de recuperare pentru a răspunde nevoilor individuale ale pacienților [4].
Componenta de antrenament fizic, axată pe recuperarea musculaturii respiratorii și a rezistenței generale, rămâne nucleul oricărui program de RR, având dovezi solide de îmbunătățire a capacității de efort și reducere a dispneei [5]. Educația pacienților ocupă, de asemenea, un loc central, punând accent pe autocontrolul simptomelor, aderarea la tratament și modificarea comportamentelor de risc [6]. Suportul psihologic este crucial, având în vedere prevalența ridicată a depresiei și anxietății la pacienții cu boli pulmonare cronice, iar consilierea nutrițională contribuie la menținerea homeostaziei și a masei musculare, esențiale pentru funcționarea pulmonară optimă [7].
Studiile clinice evidențiază rezultate pozitive ale RR integrate asupra parametrilor clinici și funcționali, incluzând ameliorarea semnificativă a dispneei, creșterea capacității de efort, îmbunătățirea calității vieții și scăderea frecvenței spitalizărilor [2]. Aceste beneficii sunt asociate și cu o reducere a ratei mortalității, oferind dovezi concludente pentru importanța abordării multidisciplinare și a personalizării intervențiilor [3]. În concluzie, RR integrată reprezintă o abordare cuprinzătoare, esențială pentru optimizarea tratamentului pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice, având un impact semnificativ asupra evoluției clinice și calității vieții acestora.
Referințe
Spruit M.A., Singh S.J., Garvey C., et al. An official American Thoracic Society/European Respiratory Society statement: key concepts and advances in pulmonary rehabilitation. Am. J. Respir. Crit. Care. Med., 2013; 188(8):e13-e64.
Rochester C.L., Vogiatzis I., Holland A.E., et al. An Official American Thoracic Society/European Respiratory Society Policy Statement: Enhancing Implementation, Use, and Delivery of Pulmonary Rehabilitation. Am. J. Respir. Crit. Care. Med., 2015; 192(11):1373-1386.
Nici L., ZuWallack R., Holland A., et al. Pulmonary Rehabilitation: What We Know and What We Need to Know. J. Cardiopulm. Rehabil. Prev., 2020; 40(5):288-294.
McCarthy B., Casey D., Devane D., Murphy K., Murphy E., Lacasse Y. Pulmonary rehabilitation for chronic obstructive pulmonary disease. Cochrane Database Syst. Rev., 2015; (2):CD003793.
Spruit M.A., Pitta F., Garvey C., et al. Differences in content and organizational aspects of pulmonary rehabilitation programs. Eur. Respir. J., 2014; 43(5):1326-1337.
Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD). Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease. 2024 Report. GOLD; 2024.
American Thoracic Society. Pulmonary Rehabilitation for Chronic Lung Disease: ATS/ERS Policy Statement. Am. J. Respir. Crit. Care Med., 2023; 207(3):290-299.doi:10.1164/rccm.2023-0001ST
Postolache A.P. Tratat de Recuperare Respiratorie. Editura ETNA, București, 2022
World Health Organization. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD). Available from: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/chronic-obstructive-pulmonary-disease-(copd)
Salvi S., Barnes P.J. Chronic obstructive pulmonary disease in non-smokers. Lancet., 2009; 374(9691):733-743.
McCarthy B., Casey D., Devane D., Murphy K., Murphy E., Lacasse Y. Pulmonary rehabilitation for chronic obstructive pulmonary disease. Cochrane Database Syst. Rev., 2015; (2):CD003793.
Yohannes A.M., Alexopoulos G.S. Depression and anxiety in patients with COPD. Eur. Respir. J., 2014; 44(3):789-803.
Criner G.J., Celli B.R., Brightling C.E., et al. Benralizumab for the Prevention of COPD Exacerbations. N. Engl. J. Med., 2019; 381(11):1023-1034.
Holland A.E., Mahal A., Hill C.J., Lee A.L., Burge A.T., Cox N.S., et al. Home-based rehabilitation for COPD using minimal resources: a randomised, controlled equivalence trial. Thorax., 2017; 72(1):57-65.
Teixeira P.J.Z., Costa C.C., Marques A.S. History and evolution of pulmonary rehabilitation. J. Bras. Pneumol., 2018; 44(5):404-411.
Postolache A.P., Marciniuk D.D. Handbook of Pulmonary Rehabilitation. Nova Science Publishers, Inc., New York, 2021
Spruit M.A., Singh S.J., Garvey C., et al. An official American Thoracic Society/European Respiratory Society statement: key concepts and advances in pulmonary rehabilitation. Am. J. Respir. Crit. Care Med., 2013; 188(8):e13-e64.
Holland A.E., Hill C.J., Lee A.L. Updating the minimal important difference for six-minute walk distance in patients with chronic obstructive pulmonary disease. COPD., 2019; 16(4):302-309
Dowman L., Hill C.J., Holland A.E. Pulmonary rehabilitation for interstitial lung disease. Cochrane Database Syst. Rev., 2014; (10):CD006322.doi:10.1002/14651858.CD006322.pub4
Flegea C., Lupuleasa D., Mihalache A. [Development of rehabilitation medicine in Romania]. Rev. Med. Cercet. Iași., 2020; 64(2):151-157
Postolache A.P. Tratat de Recuperare Respiratorie – Aspecte particulare. Editura ”Gr. T. Popa”, Iași, 2023
Postolache P., Săndulache Ș., Ghimuș C. Reabilitarea Respiratorie în Era COVID-19 și Experiența unei Clinici de Referință din România. In: Sechele Post-COVID-19 sau Boala Post-COVID-19 Prelungită (Sindromul Post- COVID-19), Coordonator Voicu V. Editura Academiei Române, București, 2021; 163-194
Lee A.L., Cecins N., Hill C.J. The effects of pulmonary rehabilitation in patients with non-cystic fibrosis bronchiectasis: A systematic review. Chron. Respir. Dis., 2017; 14(2):73-84.
Lorig K.R., Sobel D.S., Ritter P.L., Laurent D., Hobbs M. Effect of a self-management program on patients with chronic disease. Arch. Intern. Med., 2001; 161(21):2555-2561.
Garcia-Aymerich J., Hernandez C., Alonso A., et al. Effects of an integrated care intervention on risk factors of COPD readmission. Respir. Med., 2007; 101(7):1462-1469.doi:10.1016/j.rmed.2006.11.002
Puhan M.A., Gimeno-Santos E., Scharplatz M., et al. Pulmonary rehabilitation following exacerbations of chronic obstructive pulmonary disease. Cochrane Database Syst. Rev., 2016; (12):CD005305.
Hwangbo P.N., Kim H.J., Park B.J., et al. Use of machine learning to predict COPD outcomes. Int. J. Chron. Obstruct. Pulmon. Dis., 2021; 16:223-230.
Rutkowski S., Rutkowska A., Kiper P., et al. Virtual reality rehabilitation in patients with chronic obstructive pulmonary disease: a randomised controlled trial. J. Clin. Med., 2021; 10(6):1263.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2025 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
