TENDINȚA LA RISC ÎN MEDICINĂ: FACTORI ȘI PREVENIREA CONSECINȚELOR NEFAVORABILE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.3-80.26Cuvinte cheie:
tendința la risc, medicină, siguranță, comportament profesional, consecințe nefavorabile, drept medicalRezumat
Studiul se concentrează pe influența tendinței de risc asupra comportamentului profesional al cadrelor medicale și a rezultatelor aferente. Un nivel ridicat de atitudine la risc crește probabilitatea abaterilor de la protocoalele standard, ceea ce poate duce la consecințe nefavorabile pentru pacienți. Sunt analizați factorii-cheie, inclusiv stresul, burnout-ul și experiența profesioniștilor. Sunt recomandate măsuri de prevenire, cum ar fi dezvoltarea unei culturi a securității, punerea în aplicare a sistemelor de raportare și a programelor de sprijin psihologic. Aceste strategii vizează reducerea comportamentelor riscante și îmbunătățirea siguranței generale în practica medicală.
Referințe
Bandura A. Self-Efficacy: The Exercise of Control. W.H. Freeman, 1997.
Pierre S.T.M., Hofinger G., Simon R. Crisis Management in Acute Care Settings: Human Factors and Team Psychology in a High-Stakes Environment. 3rd ed., Springer, 2016.
Berwick D.M. Curing Health Care: New Strategies for Quality Improvement. Jossey-Bass, 2002.
Cod nr. 985 din 18-04-2002. Codul Penal al Republicii Moldova. Publicat: 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. 195. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143535&lang=ro#.
Cook R., Rasmussen J. The Sharp End: Human Error in Healthcare. In: Human Error in Medicine, edited by M.S. Bogner, Lawrence Erlbaum Associates, 1994,pp. 255–310.
Cook R.I., Woods D.D. Operating at the Sharp End: The Complexity of Human Error. In: Human Error in Medicine, edited by M.S. Bogner, Lawrence Erlbaum Associates, 1994, pp. 255–310.
Dekker S. Just Culture: Balancing Safety and Accountability. Ashgate Publishing, 2007.
Dekker S. The Field Guide to Understanding Human Error. Ashgate Publishing, 2006.
Brânză S., Ulianovschi X., Stati V. Drept Penal. Ed. a 2-a, Cartier, 2005.
Dreyfus H.L., Dreyfus S.E. Mind Over Machine: The Power of Human Intuition and Expertise in the Era of the Computer. Free Press, 1986.
Gaba D.M. The Future Vision of Simulation in Health Care. Qual. Saf. Health Care, 2004; 13(Suppl 1):i2–10.
Institute of Medicine (US) Committee on Quality of Health Care in America. To Err is Human: Building a Safer Health System. Edited by L.T. Kohn et al., National Academies Press (US), 2000.
Byrnes J.P., Miller D.C. Gender Differences in Risk Taking: A Meta-Analysis. Psychol. Bull., 1999; 125(3):367–383.
Makary M.A., Daniel M. Medical Error—the Third Leading Cause of Death in the US. BMJ, 2016; 353:i2139. doi:10.1136/bmj.i2139.
Maslach C., Schaufeli W.B., Leiter M.P. Job Burnout. Annu. Rev. Psychol., 2001; 52:397–422.
Pisarenco C., Pisarenco S. Prevenirea infracțiunilor legate cu sindromul burnout al lucrătorilor medicali. In: Omul, criminologia, știința, Ed. Ediția a 2-a, Chişinău, Institutul de științe penale și criminologie aplicată, 2023, Vol. 1, pp. 569–573.
Pisarenco C., Pisarenco S. Medical Errors: Ethical and Legal Aspects, Ways of Prevention. Rev. Șt. Sănăt., 2022; 3(29):160. ISSN 2345-1467.
Reason J. Human Error. Cambridge University Press, 1990.
Reason J. The Human Contribution: Unsafe Acts, Accidents and Heroic Recoveries. Ashgate Publishing, 2008.
Shanafelt T.D., et al. Burnout and Medical Errors among American Surgeons. Ann. Surg., 2010; 251(6):995–1000.
Topol E. Deep Medicine: How Artificial Intelligence Can Make Healthcare Human Again. Basic Books, 2019.
Tversky A., Kahneman D. Judgment under Uncertainty: Heuristics and Biases. Science, 1974; 185(4157):1124–1131.
Weick K.E., Sutcliffe K.M. Managing the Unexpected: Resilient Performance in the Age of Uncertainty. 2nd ed., Jossey-Bass, 2007.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2025 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
