EVALUAREA PRACTICILOR DE SPRIJIN A ALĂPTĂRII ÎN MATERNITĂȚILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Autori

  • Olga CÎRSTEA Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” https://orcid.org/0000-0002-4213-1071
  • Natalia PRISĂCARU Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
  • Ninel REVENCO Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” https://orcid.org/0000-0002-5229-7841

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.2-82.05

Cuvinte cheie:

alăptare exclusivă, inițiativa „Spitalul Prietenos Copilului”, nutriția nou-născutului și sugarului, sprijin în maternitate

Rezumat

Alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață este recunoscută la nivel internațional ca fiind esențială pentru sănătatea copilului și a mamei. În Republica Moldova, ca și în alte țări din regiune, există discrepanțe între recomandările oficiale și practicile din teren, influențate de factori precum tipul de naștere, sprijinul medical și accesul la informații corecte. Scopul prezentului studiu a fost de a analiza experiențele mamelor privind nașterea, alăptarea copilului și suportul oferit de personalul medical în maternități. Metodologie. Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor unui chestionar online, care a urmărit să colecteze opinii și experiențe privind aplicarea principiilor „Spitalului Prietenos Copilului” - inițiativă globală, promovată de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. Instrumentul a evaluat: caracteristicile nașterii, modul de hrănire al copilului în primele 6 luni, sprijinul și informațiile primite de la personalul medical privind alăptarea. Datele au fost analizate descriptiv, prin frecvențe și proporții. Rezultate . Analizând modul de hrănire a copilului în primele 3 luni, se observă că doar două treimi dintre copii (64,9%) au beneficiat de alăptare exclusivă la sân. Un sfert dintre mame (25,7%) au combinat sânul cu amestecul lactat, iar o proporție mai mică (9,4%) au hrănit copilul doar cu amestec lactat. Între 3 și 6 luni, ponderea alăptării exclusive a crescut la 70,3% cazuri, în timp ce 18,9% din mame au continuat doar cu amestec lactat, iar 10,8% au menținut o combinație între sân și supliment. În ceea ce privește sprijinul în maternitate, 35,1% de mame nu au beneficiat de ajutor pentru poziționarea și atașarea corectă a copilului la sân, 13,5% au primit recomandarea incorectă de a alăpta la intervale fixe (la 2-3 ore), 12,2% de mame nu au primit niciun sfat privind frecvența alăptării, iar 29,7% de mame au afirmat că nu au primit nicio informație privind durata unei sesiuni de alăptare. Concluzii. Studiul sugerează necesitatea standardizării recomandărilor privind alăptarea, pentru a asigura informații coerente și bazate pe dovezi, formării continue a personalului medical în maternități, în special pentru tehnici practice de sprijin al mamelor, și promovarea unor politici clare și unitare care ar putea contribui la creșterea duratei și calității alăptării în Republica Moldova.

Biografii autori

Olga CÎRSTEA, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dr. șt. în med., conf. univ.; Departamentul Pediatrie

Natalia PRISĂCARU, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

studentă, facultatea Asistență medicală generală; Departamentul Pediatrie

Ninel REVENCO, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dr. hab. în șt. med., prof. univ.; Departamentul Pediatrie

Referințe

Akah G, Okwen N, Karimuribo ED, Ngowi HA, Fombang EN. Exclusive Breastfeeding and Its Determinants in Yaoundé, Cameroon: A Retrospective Survival Analysis. J. Pregnancy, 2022; 2022:8396586. E-ISSN 2090-2735 doi: 10.1155/2022/8396586.

Bagci Bosi AT, Eriksen KG, Sobko T, Wijnhoven TM, Breda J. Breastfeeding practices and policies in WHO European Region Member States. Public Health Nutr., 2016; 19(4):753-64. E-ISSN 1475-2727. doi: 10.1017/S1368980015001767.

Binns C, Lee M, Low WY. The Long-Term Public Health Benefits of Breastfeeding. Asia Pac J Public Health, 2016; 28(1):7-14. E-ISSN 1941-2479. doi: 10.1177/1010539515624964.

Cosemans C, Nawrot TS, Janssen BG, Vriens A, Smeets K, Baeyens W, Bruckers L, Den Hond E, Loots I, Nelen V, Van Larebeke N, Schoeters G, Martens D, Plusquin M. Breastfeeding predicts blood mitochondrial DNA content in adolescents. Sci Rep., 2020;10(1):387. E-ISSN 2045-2322. doi: 10.1038/ s41598-019-57276-z.

Couto G, Dias V, Oliveira I. Benefits of exclusive breastfeeding: An integrative review. NPT, 2020; 7(4):245-254. E-ISSN 2383-1162. doi: 10.18502/npt. v7i4.4034.

French CD, Shafique MA, Bang H, Matias SL. Perinatal Hospital Practices Are Associated with Breastfeeding through 5 Months Postpartum among Women and Infants from Low-Income Households. J Nutr. 2023; 153(1):322-330. E-ISSN 1541-6100. doi: 10.1016/j.tjnut.2022.11.007.

Horta, Bernardo L, Bahl, Rajiv, Martinés, José Carlos, Victora, Cesar G & World Health Organization. Evidence on the long-term effects of breastfeeding : systematic review and meta- analyses. / Bernardo L. Horta ... [et al.]. World Health Organization, 2007, 57 p. https://iris.who.int/handle/10665/43623. ISBN 9789241595230.

Khan J, Vesel L, Bahl R, Martines JC. Timing of breastfeeding initiation and exclusivity of breastfeeding during the first month of life: effects on neonatal mortality and morbidity - a systematic review and meta-analysis. Matern. Child Health J., 2015; 19(3): 468-79. E-ISSN 1573-6628. doi: 10.1007/ s10995-014-1526-8.

Motee A, Jeewon R. Importance of Exclusive Breastfeeding and Complementary Feeding among Infants. Curr Res Nutr Food Sci, 2014; 2(2). E-ISSN 2322–0007. doi: 10.12944/CRNFSJ.2.2.02.

Oddy WH. Infant feeding and obesity risk in the child. Breastfeed Rev., 2012; 20(2): E-ISSN 0729-2759. 7-12.

Schneider BC, Gatica-Domínguez G, Assunção MCF, Matijasevich A, Barros AJD, Santos IS, Silveira MF. Introduction to complementary feeding in the first year of life and risk of overweight at 24 months of age: changes from 2004 to 2015 Pelotas (Brazil) Birth Cohorts. Br J Nutr., 2020; 124(6): 620-630. E-ISSN 1475-2662. doi: 10.1017/S0007114520001634.

Scott JA, Ng SY, Cobiac L. The relationship between breastfeeding and weight status in a national sample of Australian children and adolescents. BMC Public Health, 2012; 12: 107. E-ISSN 1471-2458. doi: 10.1186/1471-2458-12-107.

Semenic S, Childerhose JE, Lauzière J, Groleau D. Barriers, facilitators, and recommendations related to implementing the Baby-Friendly Initiative (BFI): an integrative review. J Hum Lact., 2012; 28(3): 317-334. E-ISSN 1552-5732. doi: 10.1177/0890334412445195.

UNICEF; WHO. Global Breastfeeding Scorecard 2023 Rates of Breastfeeding Increase Around the World Through Improved Protection and Support; World Health Organization: Geneva, Switzerland, 2023; pp. 1–9. Disponibil la: https://www.unicef.org/media/150586/file/Global%20breastfeeding%20scorecard%202023.pdf.

UNICEF. Global Databases Breastfeeding Data from Demographic and Health Survey Data (DHS). 2023. Disponibil la: https://data.unicef.org/topic/nutrition/breastfeeding/

United Nation General Assembly. Transforming Our World: The 2030 Agenda for Sustainable Development: Resolution Adopted by the General Assembly on 25 September 2015. United Nation General Assembly: New York, NY, USA, 2015, volume 16301, pp. 1-35. Disponibil la: https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/generalassembly/docs/globalcompact/A_RES_70_1_E.pdf

World Health Organization & United Nations Children’s Fund (UNICEF). Baby-friendly hospital initiative : revised, updated and expanded for integrated care. World Health Organization, 2009. Disponibil la: https://iris.who.int/handle/10665/43593

World Health Organization; UNICEF. Global Breastfeeding Scorecard 2021 Protecting Breastfeeding Through Bold National Actions During the Covid-19 Pandemic Call to Action Priorities; World Health Organization: Geneva, Switzerland; UNICEF: New York, NY, USA, 2021; Disponibil la: https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/348546/WHO-HEP-NFS- 21.45-eng.pdf

World Health Organization. Global Strategy for Infant and Young Child Feeding; World Health Organization: Geneva, Switzerland, 2003.

World Health Organization. Infant and Young Child Feeding: Fact Sheet; World Health Organization: Geneva, Switzerland, 2023; Available online: https:// www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/infant- and-young-child-feeding

World Health Organization. Infant Feeding Guidelines: Summary, 2013. Disponibil la: https://www.who.int/health‐topics/breastfeeding#tab=tab_1

World Health Organization. Promoting Breastfeeding and Complementary Foods. World Health Organization: Geneva, Switzerland, 2025. Disponibil la: https://ww.who.int/europe/activities/promoting-breastfeeding-and-complementary-foods

World Health Organization. Regional Office for Europe and UNICEF. (2024). Child and adolescent health in the WHO European Region: breastfeeding fact sheet. World Health Organization. Regional Office for Europe. Disponibil la: https://iris.who.int/handle/10665/379213.

Descărcări

Publicat

2026-03-26

Număr

Secțiune

Articol de cercetare