INHIBITORII POMPEI DE PROTONI ȘI RISCUL INFECȚIEI CU CLOSTRIDIOIDES DIFFICILE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.2-82.37Cuvinte cheie:
inhibitorii pompei de protoni, infecția cu Clostridioides difficile, mecanismele patogeneticeRezumat
Infecția cu Clostridioides difficile a fost evidențiată ca o problemă majoră de sănătate publică, inclusiv ca una din cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale. Utilizarea de medicamente (antimicrobiene, antisecretoare gastrice) s-a menționat ca factor de risc pentru dezvoltarea infecției cu Clostridioides difficile . Inhibitorii pompei de protoni s-au raportat a fi prescriși frecvent nu numai pentru tratamentul stărilor asociate cu hipersecreția gastrică, dar și într-un șir de patologii mai puțin specifice. Considerate medicamente sigure și eficiente utilizarea frecventă și, îndeosebi, de lungă durată au motivat cercetătorii să studieze inofensivitatea inhibitorilor pompei de protoni. În acest context s-a investigat influența acestora asupra absorbției vitaminelor și mineralelor, dezvoltarea infecțiilor (intestinale, pulmonare), afecțiunilor renale și cardiovasculare, cancerului gastric, demenței, etc. Dezvoltarea infecției cu Clostridioides difficile , indusă de inhibitorii pompei de protoni, s-a considerat o reacție adversă cu o incidență în creștere, iar elucidarea patogenezei și mecanismelor responsabile este esențială pentru gestionarea utilizării raționale a acestor medicamente antisecretorii.
Referințe
Arriola V., Tischendorf J., Musuuza J. et al. Assessing the Risk of Hospital-Acquired Clostridium Difficile Infection With Proton Pump Inhibitor Use: A Meta- Analysis. Infect Control Hosp Epidemiol. 2016 Dec;37(12):1408-1417. doi: 10.1017/ice.2016.194.
Azab M., Doo L., Doo D.H. et al. Comparison of the Hospital-Acquired Clostridium difficile Infection Risk of Using Proton Pump Inhibitors versus Histamine-2 Receptor Antagonists for Prophylaxis and Treatment of Stress Ulcers: A Systematic Review and Meta- Analysis. Gut Liver. 2017 Nov 15;11(6):781-788. doi: 10.5009/gnl16568.
Biswal S. Proton pump inhibitors and risk for Clostridium difficile associated diarrhea. Biomed J. 2014 Jul-Aug;37(4):178-83. doi: 10.4103/2319- 4170.128002.
Bhatnagar M.S., Choudhari S., Pawar D., Sharma Long-Term Use of Proton-Pump Inhibitors: Unravelling the Safety Puzzle. Cureus. 2024 Jan 23;16(1):e52773. doi: 10.7759/cureus.52773.
Chen C., Liang H., He M., et al. Impact of short - term proton pump inhibitors vs histamine-2 receptor antagonists on gut microbiota in patients with acute coronary syndrome: A multicenter randomized trial. Chin Med J (Engl). 2024 Sep 23;138(5):542–52. doi: 10.1097/CM9.0000000000003148.
Czepiel J., Dróżdż M., Pituch H. et al. Clostridium difficile infection: review. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2019 Jul;38(7):1211-1221. doi: 10.1007/s10096- 019-03539-6.
Eeuwijk J., Ferreira G., Yarzabal J.P. et al. A Systematic Literature Review on Risk Factors for and Timing of Clostridioides difficile Infection in the United States. Infect Dis Ther. 2024 Feb;13(2):273-298. doi: 10.1007/s40121-024-00919-0.
Finke M., Boven A., Vlieghe E. et al. Proton pump inhibitors and the risk of Clostridioides difficile infection: A systematic review and dose-response meta-analysis. J Infect. 2025 May;90(5):106488. doi: 10.1016/j.jinf.2025.106488.
Freedberg D.E., Toussaint N.C., Chen S.P. et al. Proton Pump Inhibitors Alter Specific Taxa in the Human Gastrointestinal Microbiome: A Crossover Trial. Gastroenterology. 2015 Oct;149(4):883-5.e9. doi: 10.1053/j.gastro.2015.06.043.
Huang C.H., Tseng Y.H., Tsai W.S. et al. Association Between Risk of Clostridium difficile Infection and Duration of Proton Pump Inhibitor or H2-Receptor Antagonist Use in Hospitalized Patients. Infect Dis Ther 13, 373–383 (2024). https://doi.org/10.1007/s40121-024-00922-5.
Jackson M.A., Goodrich J.K., Maxan M.E. et al. Proton pump inhibitors alter the composition of the gut microbiota. Gut. 2016 May;65(5):749-56. doi: 10.1136/gutjnl-2015-310861.
Imhann F., Bonder M.J., Vich Vila A. et al. Proton pump inhibitors affect the gut microbiome. Gut. 2016 May;65(5):740-8. doi: 10.1136/gutjnl-2015-310376.
Inghammar M., Svanström H., Voldstedlund M. et al. Proton-Pump Inhibitor Use and the Risk of Community- Associated Clostridium difficile Infection. Clin Infect Dis. 2021 Jun 15;72(12):e1084-e1089. doi: 10.1093/ cid/ciaa1857.
Kiecka A., Szczepanik M. Proton pump inhibitor- induced gut dysbiosis and immunomodulation: current knowledge and potential restoration by probiotics. Pharmacol Rep. 2023 Aug;75(4):791-804. doi: 10.1007/s43440-023-00489-x.
Lin C., Cheng H., Kuo C. et al. Proton Pump Inhibitor- Induced Gut Dysbiosis Increases Mortality Rates for Patients with Clostridioides difficile Infection. Microbiol Spectr10: 2022.e00486-22.https://doi.org/10.1128/spectrum.00486-22.
Mada P.K., Alam M.U. Clostridioides difficile infection. 2024 Apr 10. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–.
Maideen N.M.P. Adverse Effects Associated with Long-Term Use of Proton Pump Inhibitors. Chonnam Med J. 2023 May;59(2):115-127. doi: 10.4068/ cmj.2023.59.2.115.
Mehta P., Nahass R.G., Brunetti L. Acid Suppression Medications During Hospitalization as a Risk Factor for Recurrence of Clostridioides difficile Infection: Systematic Review and Meta-analysis. Clin Infect Dis. 2021 Jul 1;73(1):e62-e68. doi: 10.1093/cid/ciaa545.
Moreels N., Boven A., Gressani O. et al. The combined effect of systemic antibiotics and proton pump inhibitors on Clostridioides difficile infection and recurrence. J Antimicrob Chemother. 2024 Mar 1;79(3):608-616. doi: 10.1093/jac/dkae012.
Strand D.S., Kim D., Peura D.A. 25 Years of Proton Pump Inhibitors: A Comprehensive Review. Gut Liver. 2017 Jan 15;11(1):27-37. doi: 10.5009/gnl15502.
Takagi T., Naito Y., Inoue R. et al. The influence of long-term use of proton pump inhibitors on the gut microbiota: an age-sex-matched case-control study. J Clin Biochem Nutr. 2018 Jan;62(1):100-105. doi: 10.3164/jcbn.17-78.
Tawam D., Baladi M., Jungsuwadee P. et al. The Positive Association between Proton Pump Inhibitors and Clostridium Difficile Infection. Innov Pharm. 2021 Mar 9;12(1):10.24926/iip.v12i1.3439. doi: 10.24926/iip.v12i1.3439.
Torres-Bondia, F., de Batlle, J., Galván, L. et al. Evolution of the consumption trend of proton pump inhibitors in the Lleida Health Region between 2002 and 2015. BMC Public Health 22, 818 (2022). https://doi.org/10.1186/s12889-022-13217-6.
Trifan A., Stanciu C., Girleanu I. et al. Proton pump inhibitors therapy and risk of Clostridium difficile infection: Systematic review and meta-analysis. World J Gastroenterol. 2017 Sep 21;23(35):6500-6515. doi: 10.3748/wjg.v23.i35.6500.
Zhang X., Li Q., Xia S. et al. Proton Pump Inhibitors and Oral-Gut Microbiota: From Mechanism to Clinical Significance. Biomedicines. 2024 Oct 7;12(10):2271. doi: 10.3390/biomedicines12102271.
Wang X., Wang W.Y., Yu X.L. et al. Comprehensive review of Clostridium difficile infection: Epidemiology, diagnosis, prevention, and treatment. World J Gastrointest Pharmacol Ther. 2025 Mar 5;16(1):100560. doi: 10.4292/wjgpt.v16.i1.100560.
Wu L.H., Wang J.L., Liu Y.H. et al. Hospitalized patients on proton pump inhibitors for stress ulcer prophylaxis have a higher risk of Clostridioides difficile infection compared with those on histamine-2 receptor antagonists. J Hosp Infect. 2024 Dec;154:9- 17. doi: 10.1016/j.jhin.2024.09.016.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2026 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
