Importanța microbiotei intestinale în abordarea personalizată a obezității
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.2-82.40Cuvinte cheie:
obezitate, microflora intestinală, medicina personalizatăRezumat
Introducere. Impactul microflorei intestinale în multiple procese este dovedit, inclusiv în procesele metabolice, imune și inflamatorii. Considerarea profilului microbiomului intestinal individual ar putea influența abordarea personalizată în managementul obezității. Materiale și metode. O analiză a literaturii de specialitate a utilizat motoarele de căutare PubMed și Google Scholar pentru a selecta versiunile complete ale articolelor în limba engleză din perioada 2019-2025. Rezultate. Multiple studii confirmă importanța menținerii variabilității microbiomului intestinal în managementul obezității. Atenție deosebită se acordă nutriției personalizate în managementul sau prevenția bolii. Astfel disbioza intestinală se dezvoltă în rezultatul unei diete sărace în fibre, bogate în grăsimi și proteina animalieră, sedentarismului, expunerea la substanțe toxice (pesticide), etc. Disbioza induce modificări epigenetice precum metilarea ADN-ului, ARN- ului non-codant, remodelarea cromatinei, având efectele epigenomice negative provocând dereglări ale metabolismului glucidic și lipidic. Restabilirea individuală a echilibrului intestinal este posibilă prin metode molecular - genetice cu identificarea diversității microflorei intestinale și implementarea ulterioră a intervențiilor personalizate. Concluzii. Abordarea personalizată a persoanelor cu obezitate este îndreptată spre creșterea diversității microbiomului intestinal prin diferite metode. La baza acestor intervenții se află nutriția personalizată și intervenții precum regimul de activitate, administrarea de prebiotice, probiotice, postbiotice sau simbiotice, și transplant de microfloră fecală sau bacteriofagi, pe lângă multe alte intervenții chirurgicale, terapeutice și comportamentale pentru tratamentul personalizat al obezității.
Referințe
Kamal FD, et al. Beyond Diet and Exercise: The Impact of Gut Microbiota on Control of Obesity. Cureus. 2023; 15(11). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38143595/
Hijová E. Synbiotic Supplements in the Prevention of Obesity and Obesity-Related Diseases. Metabolites. 2022; 12(4). Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/35448499
Sanz Y, Olivares M. Tiny contributors to severe obesity inside the gut. Gut. 2022; 71(12):2376–8.
Di Ciaula A, et al. Contribution of the microbiome for better phenotyping of people living with obesity. Rev Endocr Metab Disord. 2023; 24(5):839–70.
Calabrese FM, et al. Metaproteomics approach and pathway modulation in obesity and diabetes: A narrative review. Nutrients. 2022; 14 (1). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35010920/
Biagioli V, et al. The Interplay Between Gut Microbiota, Adipose Tissue, and Migraine: A Narrative Review. Nutrients. 2025; 17(2). Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/39861467
Geng J, et al. The links between gut microbiota and obesity and obesity related diseases. Biomedicine and Pharmacotherapy. 2022; 147. Available from: https:// pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35134709/
Hernández-Calderón P, et al. The microbiota composition drives personalized nutrition: Gut microbes as predictive biomarkers for the success of weight loss diets. Front Nutr. 2022; 9. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36211501/
Belda E, et al. Impairment of gut microbial biotin metabolism and host biotin status in severe obesity: effect of biotin and prebiotic supplementation on improved metabolism. Gut. 2022; 71(12):2463–80.
Calabrese FM, et al. Gut microbiota and fecal volatilome profile inspection in metabolically healthy and unhealthy obesity phenotypes. J Endocrino Invest. 2024; 47(12):3077–90. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/38904913
Amabebe E, et al. Microbial dysbiosis-induced obesity: Role of gut microbiota in homoeostasis of energy metabolism. BJN. 2020; 123(10):1127–37.
Wang B, et al. A high-fat diet increases gut microbiota biodiversity and energy expenditure due to nutrient difference. Nutrients. 2020; 12(10):1–20.
Li D, et al. Diet-gut microbiota-epigenetics in metabolic diseases: From mechanisms to therapeutics. Biomedicine and Pharmacotherapy. 2022; 153. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35724509/
Ballini A, et al. Microbiota and Obesity: Where Are We Now? Biology (Basel). 2020; 9(12):1–21. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33255588/
Bagheri S, et al. Beneficial Effects of Anti- Inflammatory Diet in Modulating Gut Microbiota and Controlling Obesity. Nutrients. 2022; 14(19). Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36235638/
Prokopidis K, et al. Impact of protein intake in older adults with sarcopenia and obesity: A gut microbiota perspective. Nutrients. 2020; 12(8):1–24. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32751533/
Cheng Z, et al. The critical role of gut microbiota in obesity. Front Endocrinol (Lausanne). 2022; 13:1025706. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/36339448
Cuevas-Sierra A, et al. Diet, Gut Microbiota, and Obesity: Links with Host Genetics and Epigenetics and Potential Applications. Advances in Nutrition. 2019; 10:S17–30.
Shirvani Rad S, et al. Gut microbiota: a perspective of precision medicine in endocrine disorders. J Diabetes Metab Disord. 2020; 19(2):1827. Available from: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7843755/
Luo Y, et al. Gut Microbiota: An Important Participant in Childhood Obesity. Adv Nutr. 2025; 16(2):100362. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/39733798
Zeng C, et al. Fecal virome transplantation: A promising strategy for the treatment of metabolic diseases. Biomedicine and Pharmacotherapy. 2024; 177. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38971010/
Matusheski N V., et al. Diets, nutrients, genes and the microbiome: recent advances in personalised nutrition. Br J Nutr. 2021; 126(10):1489–97. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33509307/
Livantsova EN, et al. Diet and the Gut Microbiome as Determinants Modulating Metabolic Outcomes in Young Obese Adults. Biomedicines. 2024; 12(7). Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/39062174
Strasser B, et al. The effects of lifestyle and diet on gut microbiota composition, inflammation and muscle performance in our aging society. Nutrients. 2021; 13(6).
Zecheng L, et al. Fecal microbiota transplantation in obesity metabolism: A meta-analysis and systematic review. Diabetes Res Clin Pract. 2023; Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37356723/
Wu D, et al. Beyond faecal microbiota transplantation, the non-negligible role of faecal virome or bacteriophage transplantation. JMII. 2023; 56(5):893– 908.
Cifuentes L, et al. Precision Medicine for Obesity. Dig Dis Interv. 2021; 05(03):239–48.
Wang Y, et al. Angiogenesis, a key point in the association of gut microbiota and its metabolites with disease. Eur J Med Res. 2024; 29(1):614.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2026 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
