Factorul imun şi influenţa lui asupra opririi în evoluţie asarcinii. Sindromul antifosfolipidic şi sarcina stagnată

Rezumat

Sindromul antifosfolipidic în sarcină este o problemă cu care se confruntă medicii obstetricieni din cauza complicaţiilor majore pe care le provoacă, şi anume insufi cienţa placentară, avorturile spontane, hipotrofi a fetală, naşterile premature, decolarea de placentă, moartea produsului de concepţie etc. Conform datelor recente din literatură, sindromul antifosfolipidic (SAF) reprezintă una din cele mai frecvente cauze imune ce pot infl uenţa evoluţia sarcinii până la 15%, iar la pacientele cu maladie avortivă atingând 27-42%. Scopul studiului nostru a fost de a aprecia incidenţa şi gradul de implicare a sindromului antifosfolipidic în oprirea în evoluţie a sarcinii până la termenul de 21 săptămâni. În studiu, prin metoda caz-control, au fost incluse 344 de femei internate în SCMN1, MCM N2, ICOCŞM, secţia ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă din or. Chişinău pe parcursul anilor 2007-2008. Femeile au fost divizate în 2 loturi de studiu: lotul I (de bază), constituit din 172 de femei la care sarcina s-a oprit în evoluţie până la termenul de 21 săptămâni, şi lotul II (de control), reprezentat de 172 de femei la care sarcina s-a fi nisat prin naştere. La lotul de studiu a fost examinat minuţios anamnesticul obstetrical şi somatic. Drept criterii clinice de diagnostic al SAF au servit cele nonobstetricale şi obstetricale, iar drept criterii de laborator au servit aprecierea anticorpilor antifosfolipidici în titru înalt sau mediu prin metoda imunoenzimatică cu folosirea cardiolipinei imobilizate. În urma studiului s-a stabilit că incidenţa sarcinii stagnate până la termenul de 21 săptămâni pe parcursul anilor 2007-2008 a fost de 8,7±1,3%, p