Tendinţe actuale în managementul medico-chirurgical al insuficienţei cardiace

Аннотация

Premise: I.C., apărând ca un termen fi nal sau prefi nal în evoluţia multor afecţiuni cardiace (cardiopatia ischemică, valvulopatii plurietiologice, miocardopatii primitive sau secundare etc.), se impune atenţiei medico-chirurgicale prin mai multe motivaţii: 1) Incidenţa şi prevalenţa foarte ridicate şi în continuă creştere; 2) Malignitatea I.C. (mortalitatea la 5 ani de la depistare) cu mult mai severă decât majoritatea cancerelor; 3) Costul managementului I.C. foarte ridicat; 4) Tratamentul I.C. extrem de diversifi cat şi continuu modifi cat pentru optimizarea raportului cost/efi cienţă. Obiectivul expunerii: prezentarea mijloacelor medicale şi, mai ales, chirurgicale de tratament al I.C. într-o formă piramidală, accesibilitatea la diferite metode terapeutice fi ind progresiv restrânsă de la bază spre vârf în următoarea ordine: 1) regimul de viaţă şi prevenţia (primară, secundară, terţiară); 2) tratamentul farmacologic (sindromatic, fi ziopatologic) cu etapele preclasică, clasică şi actuală; 3) tratamentul cauzal sau etiologic pentru formele secundare valvulare sau ischemice (intervenţional, chirurgical sau mixt); 4) tratamentul patogenic aproape exclusiv chirurgical, care reprezintă o marcată preocupare actuală, se adresează unora dintre mecanismele patogenice din evoluţia spre end-stage sau preend-stage: prevenţia apoptozei cardiomiocitare, reconstrucţia geometrică morfofuncţională a ventricolului stâng remodelat patologic şi resincronizarea electrică atrioventriculară şi biventriculară; 5) asistarea mecanică a circulaţiei ca „bridge to transplantation” sau „bridge to recovery” ca şi transplantul cardiac rămân soluţii posibile, dar foarte greu accesibile şi deosebit de costisitoare; 6) noile tendinţe (neoangiogeneza, inima artifi cială, clonarea xenogrefelor cardiace, cardiomioplastia cu celule stem etc.) sunt doar soluţii virtual posibile.