UNELE MODALITĂȚI DE ANALIZĂ A SISTEMULUI DE ASIGURĂRI MEDICALE: REFLECȚII ȘI SUGESTII
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.3-80.45Ключевые слова:
Sistemul ocrotirii sănătății, sistemul de asigurări medicale, servicii medicale, eforturi științifice, rata mortalității, rata natalitățiiАннотация
Rezumat. Premise: În articol se face o analiză a tratărilor de către diferiți autori a sistemului de asigurări medicale în Republica Moldova; sunt enumerați și analizați factorii cu impact asupra sănătății omului. Printre acești factori relevanți este mediul care poate contribui la creșterea numărului pacienților, deoarece în anumite cazuri el se transformă într-un generator de cele mai diverse riscuri pentru sănătatea populației. Obiective: Autorii propun luarea în considerare a diverselor riscuri pentru sănătatea populației și posibilitatea de ameliorarea acesteia folosind tehnologiile avansate și metodele matematice. Materiale și metode. În calitate de materiale au servit datele statitice ale Biroului Național de Statistică. Ca metode au fost utilizate analiza și calculele matematice. Rezultate: Este analizat soldul natalitate-mortalitate la 1000 de locuitori în Republica Moldova; este caracterizată statistica repartizării fondurilor de bază pe tipuri de activități medicale; sunt identificate componentele sistemului ocrotirii sănătății în Republica Moldova, inclusiv sistemul informațional, medical, managerial. În baza datelor statistice în articol sunt cuantificate dependențele corelative, este propus algoritmul de calcul al parametrilor ecuațiilor de regresie. Concluzii: În perioada 2003-2018, Republica Moldova a înregistrat un sold negativ al natalității și mortalității, ceea ce înseamnă că rata natalității la 1000 de locuitori a fost mai mică decât rata mortalității. Problema acestui sold, într-o anumită măsură, ar putea fi soluționată prin optimizarea repartizării fondurilor de bază pe tipuri de activități medicale. În acest scop este necesară analiza dependenței mortalității pe tipurile de activități medicale. Elaborarea unui sistem de ecuații de regresie ar putea contribui la redistribuirea unor fonduri în scopul reducerii nivelului de mortalitate.Materialul propus prezintă interes pentru un diapazon larg de cititori, inclusiv și pentru potențialii pacienți.
Библиографические ссылки
Houegban ASCR, Assan BR, Guedenon MA, Noukpozounkou SB, Gogan MVLSB, Yassegoungbe MG, Gbenou AS. Spontaneous enteroscrotal fistula following an incarcerated inguinal hernia in a neonate: Case report and literature review. Int J Surg Case Rep. 2022;90:106656.
Raj P, Birua H, Prasad VK. Enteroscrotal fistula in a neonate following incarcerated inguinal hernia. J Neonatal Surg. 2017;6(3):71.
Harvey MH, Johnstone MJ, Fossard DP. Inguinal herniotomy in children: a five year survey. Br J Surg. 1985;72(6):485-7.
Ghritlaharey Rajendra K, Shrivastava DK, Kushwaha AS. Spontaneous scrotal faecal fistula in infant: A case report and literature review. J Clin Diagn Res. 2007;4:303-6.
Sharif M, Ijaz L, Iqbal S, Sheikh A. Enteroscrotal fistula: a rare complication of incarcerated inguinal hernia. APSP J Case Rep. 2010;1(2):21.
Gupta DK, Rohatgi M. Inguinal hernia in children: an Indian experience. Pediatr Surg Int 1993;8:466-8.
Rattan KN, Garg P. Neonatal scrotal faecal fistula. Pediatr Surg Int. 1998;13(5-6):440-1.
Kasat LS, Waingankar VS, Kamat T, Anilkumar, Bahety G, Meisheri IV. Spontaneous scrotal faecal fistula in an infant. Pediatr Surg Int. 2000;16(5- 6):443-4.
Ameh EA, Awotula OP, Amoah JN. Spontaneous scrotal faecal fistula in infants. Pediatr Surg Int. 2002;18(5-6):524-5.
Chirdan LB, Uba AF, Iya D, Dakum NK. Spontaneous scrotal faecal fistula in a neonate: report of a case. Niger. J. Surg. Res. 2004;6:59–60.
Sowande OA, Adejuyigbe O, Ogundoyin OO, Uba AF, Chinda JY. Spontaneous scrotal faecal fistula: a rare complication of incarcerated inguinal hernia in infancy. J. Indian Assoc. Pediatr. Surg. 2006;11:244–245.
Roshan Khan T, Maletha M, Tandon R. Neonatal incarcerated inguinal hernia with spontaneous scroto- fecal fistula. J Pediatr Surg. 2009;44(9):1846-7.
Panagidis A, Sinopidis X, Zachos K, Alexopoulos V, Vareli A, Varvarigou A, Georgiou G. Neonatal perforated Amyand’s hernia presenting as an enterocutaneous scrotal fistula. Asian J Surg. 2015;38(3):177-9.
Smith CA, McAdams RM, Lisse G, Avansino JR. Scrotal enteric fistula in an extremely low birth weight premature neonate. J. Pediatr. Surg. Case Rep. 2018;30:44–45.
Kurnaz D, Cebeci B, Nuyukkayhan D. Enteroscrotal fistula following incarcerated inguinal hernia that presented as NEC in a preterm baby. Mathews J Pediatr. 2023; 8(2):31.
Rajamanickam S, Yadav A, Rai A, Singh D, Sonkar AA. A complicated true sliding hernia presenting as a spontaneous enteroscrotal fistula in an adult. J Emerg Trauma Shock. 2010;3(1):62-5.
Ghidirim Gh, Milin I, Ignatenco S, Şor E, Tugui N. Fistulă stercorală a scrotului: complicaţie rară în hernia inghinală strangulată. Journal of Surgery. 2010; 1(6), 70-73.
Ohene-Yeboah M. Entero-scrotal fistula in a Ghanaian adult: a case report of the spontaneous rupture of a neglected strangulated inguinal hernia. Hernia. 2011;15(4):455-7.
Ahi KS, Moudgi A, Aggarwal K, Sharma C, Singh K. A rare case of spontaneous inguinal faecal fistula as a complication of incarcerated Richter’s hernia with brief review of literature. BMC Surg. 2015; 15(67):1-5.
Amoako JKA, Wordui T, Kumassah PK, Amissah JM, Ohene-Yeboah M. Entero-scrotal fistula in an adult: a complication of traditional health care practice in Ghana. Clin Surg. 2018; 3: 2025.
Bronsther B, Abrams MW, Elboim C. Inguinal hernias in children – a study of 1,000 cases and a review of the literature. J Am Med Womens Assoc. 1972; 27(10):522-525.
Unal S, Isik DU, Bas AY, Arslan Z, Demirel N. Inguinal hernia development in very low-birth-weight iInfants: a case-control study. Eur J Pediatr Surg. 2017;27(4):341-345.
Kumar VH, Clive J, Rosenkrantz TS, Bourque MD, Hussain N. Inguinal hernia in preterm infants (< or = 32-week gestation). Pediatr Surg Int. 2002;18(2- 3):147-52.
Ramachandran V, Edwards CF, Bichianu DC. Inguinal hernia in premature infants. Neoreviews. 2020;21(6):e392-e403.
Wertheimer F, Arcinue R, Niklas V. Necrotizing enterocolitis: enhancing awareness for the general practitioner. Pediatr Rev. 2019;40(10):517-527.
Groves AM, Kuschel CA, Knight DB, Skinner JR. Does retrograde diastolic flow in the descending aorta signify impaired systemic perfusion in preterm infants? Pediatr Res. 2008;63(1):89-94.
Hällström M, Koivisto AM, Janas M, Tammela O. Laboratory parameters predictive of developing necrotizing enterocolitis in infants born before 33 weeks of gestation. J Pediatr Surg. 2006;41(4):792-8.
Nwabunike TO. Enterocutaneous fistulas in Enugu, Nigeria. Dis Colon Rectum. 1984;27(8):542-4.
Boughey JC, Nottingham JM, Walls AC. Richter’s hernia in the laparoscopic era: four case reports and review of the literature. Surg Laparosc Endosc Percutan Tech. 2003;13(1):55-8.
Shahbaz Habib F, Bushra S, Mohd Amanullah K, Afzal A, Syed Asmat A. Suprapubic faecal fistula due to Richter’s inguinal hernia: a case report and review of literature. Iran J Med Sci. 2013;38(2):129–31.
Mou CY, Lu HE, Yen SJ, Su CJ, Tan KH, Ku ZA. Richter’s hernia: report of six cases. J Med Sci. 2000;20(4):201–6.
Загрузки
Опубликован
Лицензия
Copyright (c) 2025 Вестник Академии Наук Молдовы. Медицина
Это произведение доступно по лицензии Creative Commons «Attribution» («Атрибуция») 4.0 Всемирная.
