Prevalence of arrhythmias in patients with diabetes mellitus - evidence from current literature
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.2-82.39Keywords:
arrhythmias, atrioventricular block, bundle branch block, cardiac conduction, type 2 diabetes mellitus, atrial fibrillation, ECG monitoring, prolonged QTc, prevalence, ventricular tachycardiaAbstract
Introduction: Diabetes mellitus is a chronic metabolic disorder with an increasing global prevalence, associated with a substantial burden of cardiovascular complications. Arrhythmias, particularly atrial fibrillation, are common manifestations in patients with diabetes, contributing to increased mortality and morbidity risk. Objective: To assess the prevalence and types of arrhythmias in patients with diabetes mellitus (DM) based on recent scientific literature. Methods: Narrative review of studies published between 2015-2025 (PubMed, Google Scholar, Hinari), including meta-analyses, population-based cohorts, and observational studies reporting arrhythmia prevalence in DM. Results: Atrial fibrillation is the most prevalent arrhythmia, with reported rates between 9-25% and a relative risk increase of 17-28% compared to the general population. Conduction disorders, bundle branch blocks, and prolonged QTc (≈13% of DM patients) are frequently observed and associated with an increased risk of malignant ventricular arrhythmias. Extended ECG monitoring reveals undiagnosed asymptomatic (“silent AF”) cases. Conclusions: DM is associated with a significantly increased prevalence of arrhythmias, supporting active screening, periodic cardiac monitoring, and QTc. These data support active screening through extended ECG monitoring and periodic repolarization assessment in DM patients.
References
Rezumat. Introducere: Diabetul zaharat este o afecțiune metabolică cronică cu prevalență în creștere la nivel mondial, asociată cu o povară importantă a complicațiilor cardiovasculare. Aritmiile, în special fibrilația atrială, reprezintă o manifestare frecventă la pacienții cu diabet, contribuind la creșterea riscului de mortalitate și morbiditate. Scop: Să se determine prevalența principalelor aritmii la pacienții cu diabet zaharat (DZ) și diferențele față de populația generală, pe baza studiilor recente de mare amploare. Material și metodă: Revizuire narativă a literaturii publicate în perioada 2015-2025 în PubMed, Google Scholar și Hinari. Au fost incluse meta-analize, cohorte populaționale și studii observaționale care au raportat prevalența aritmiilor la pacienții cu DZ. Rezultate: Meta-analiza lui Aune et al. (n=10,2 milioane) a evidențiat un risc relativ (RR) de 1,28 pentru fibrilația atrială (FA) la pacienții cu DZ comparativ cu non-DZ. Cohorta suedeză Rawshani et al. (n=617.000) a raportat pentru DZ tip 2 o prevalență de 7,6% pentru FA/flutter atrial (HR=1,17), 1,7% pentru bloc atrioventricular (HR=1,40), 3,4% pentru blocuri intraventriculare (HR=1,23) și 0,6% pentru tahicardie/fibrilație ventriculară (HR=1,08). Studiul NOMED- AF (n≈6.000, ≥65 ani) a evidențiat o prevalență totală de FA de 25% la DZ, din care 9% cazuri nediagnosticate anterior. Aburisheh et al. au identificat QTc prelungit la 13% dintre pacienții cu DZ tip 2 (OR=1,9), asociat cu vârsta, durata bolii și nefropatia diabetică. Zhao et al. au raportat un risc crescut cu 42% pentru blocuri de ramură, în special stângă, la DZ tip 2 cu debut recent. Concluzii: DZ se asociază cu o prevalență semnificativ crescută a aritmiilor, în special FA, tulburări de conducere și QTc prelungit. Aceste date susțin screening-ul activ prin monitorizare ECG extinsă și evaluarea periodică a repolarizării la pacienții cu DZ.
Downloads
Published
License
Copyright (c) 2026 Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Sciences
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
