COMPLICAȚIILE CHIRURGIEI GLIOAMELOR

Autori

  • Vasile GALEARSCHI Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu"

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2021.3-71.22

Cuvinte cheie:

neoplasm cerebral, tumoare cerebrală, gliom, complicații, neurochirurgie

Rezumat

Introducere. În prezent rezecția radicală este opținea chirurgicală cea mai bună în tratamentul glioamelor cerebrale.Riscul complicațiilor operatorii nu trebuie să prevaleze asupra beneficiilor obținerii unei rezecții totale, mai ales în cazuri de localizare a tumorii în proximitatea regiunilor elocvente.
Scop. Obiectivul studiului a fost de a analiza publicațiile recente consacrate tratamentului chirurgical al tumorilor
gliale cu evidențierea complicațiilor, cauzelor, factorilor de risc dar și a metodelor moderne de reducere a frecvenței acestora.Review-ul dat tinde să consolideze cunoștințele despre morbiditatea postoperatorie, măsurile de prevenire dar și să stabilească eficacitatea utilajului contemporan în ameliorarea rezultatelor tratamentului neurochirurgical.
Material. A fost efectuată o analiză a complicațiilor postoperatorii la pacienții cu tumori gliale. Sursele bibliografice au fost selectate în baza cuvintelor cheie ”neoplasm cerebral”, ”tumoare cerebrală”, ”gliom” și ”complicații”. Au fost incluse în cercetare lucrările care au scos la iveală rata complicațiilor. Au fost luate în considerație particularitățile anatomice, fiziologice, clinice, la fel ca și metodele contemporane de investigații.
Rezultate. Rata totală a complicațiilor documentate este de 10%-35%, iar cea a mortalității 1,0%-15%. Analiza loturilor
de pacienți operați pentru gliom malign a determinat prezența cel puțin a unei complicații chirurgicale în 3,4% și un risc de 4,5% de apariție a complicațiilor spitalicești. Apariția unui deficit neurologic nou sau accentuarea unui existent s-a dovedit în până la 20% fiind cel mai frecvent în cazuri de localizare a glioamelor în ariile elocvente. Complicații dese sunt edemul perilezional (2%-10%), fistula lichidiană (1%-15%), infecția de plagă (0%-4%), hematom postoperator (1%-5%), și convulsiile din perioada postoperatorie precoce (1%-12%). Riscul complicațiilor cardiace este de 0.7%, complicațiilor respiratorii -0.5%, infecțiilor profunde de plagă - 0.8%, trombozei venoase profunde - 0.6%, embolismului pulmonar - 3.1%, insuficienței renale acute - 1.3%. Localizarea infratentorială a tumorii, reoperațiile și radioterapia anterior efectuată au impact asupra incidenței complicațiilor regionale. Vârsta peste 60 ani și comorbiditățile severe sunt factori de risc pentru complicații sistemice.
Concluzii. Morbiditatea postoperatorie în chirurgia tumorilor gliale poate fi redusă prin: încurajarea utilizării protocoalelor standardizate pentru complicațiile regionale și sistemice; neuronavigare, care permite efectuarea unei rezecții maximale păstrând funcționalitatea neurologică; vigilență clinică și atenție la detalii.

Biografie autor

Vasile GALEARSCHI, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu"

dr. șt. med, conf. univ.

Referințe

Grabowski MM, Recinos PF, Nowacki AS, et al. Residual tumor volume versus extent of resection: predictors of survival after surgery for glioblastoma. J Neurosurg. 2014;121(5):1115–1123.

Li P, Qian R, Niu C, Fu X. Impact of intraoperative MRI-guided resection on resection and survival in patient with gliomas: a meta-analysis. Curr Med Res Opin. 2017;33(4):621–630.

Ius T, Isola M, Budai R, et al. Low-grade glioma surgery in eloquent areas: volumetric analysis of extent of resection and its impact on overall survival. A single-institution experience in 190 patients: clinical article. J Neurosurg. 2012;117(6):1039–1052.

Hollon T, Hervey-Jumper SL, Sagher O, Orringer DA. Advances in the surgical management of low-grade glioma. Semin Radiat Oncol . 2015;25(3):181–188.

Aghi MK, Nahed BV, Sloan AE, Ryken TC, Kalkanis SN, Olson JJ. The role of surgery in the management of patients with diffuse low grade glioma: a systematic review and evidence-based clinical practice guideline. J Neurooncol . 2015;125(3):503–530.

De la Garza-Ramos R, Kerezoudis P, Tamargo RJ, Brem H, Huang J, Bydon M. Surgical complications following malignant brain tumor surgery: an analysis of 2002–2011 data. Clin Neurol Neurosurg . 2016;140:6–10.

Cabantog AM, Bernstein M. Complications of first craniotomy for intra-axial brain tumour. Can J Neurol Sci. 1994;21(3):213–218.

Dindo D, Demartines N, Clavien PA. Classification of surgical complications: a new proposal with evaluation in a cohort of 6336 patients and results of a survey. Ann Surg. 2004;240(2):205–213.

Landriel Ibanez FA, Hem S, Ajler P, et al. A new classification of complications in neurosurgery. World Neurosurg . 2011;75(5–6):709–715, discussion 604–611.

Larjavaara S, Mantyla R, Salminen T, et al. Incidence of gliomas by anatomic location. Neuro Oncol . 2007;9(3):319–325.

Duffau H, Capelle L. Preferential brain locations of low-grade gliomas. Cancer. 2004;100(12):2622–2626.

Wei CW, Guo G, Mikulis DJ. Tumor effects on cerebral white matter as characterized by diffusion tensor tractography. Can J Neurol Sci. 2007;34(1):62–68.

Campbell WW. DeJong’s The Neurologic Examination. Lippincott Williams & Wilkins; 2005.

Maffei C, Soria G, Prats-Galino A, Catani M. Imaging white-matter pathways of the auditory system with diffusion imaging tractography. Handb Clin Neurol. 2015;129:277–288.

Potgieser AR, de Jong BM, Wagemakers M, Hoving EW, Groen RJ. Insights from the supplementary motor area syndrome in balancing movement initiation and inhibition. Front Hum Neurosci. 2014;8:960.

Nachev P, Kennard C, Husain M. Functional role of the supple -mentary and pre-supplementary motor areas.Nat Rev Neurosci . 2008;9(11):856–869.

Russell SM, Kelly PJ. Incidence and clinical evolution of postoperative deficits after volumetric stereotactic resection of glial neoplasms involv -ing the supplementary motor area. Neurosurgery. 2003;52(3):506–516, discussion 15–16.

Satoer D, Visch-Brink E, Dirven C, Vincent A. Glioma surgery in eloquent areas: Can we preserve cognition? Acta Neurochir (Wien) . 2016;158(1):35–50.

Noll KR, Wefel JS. Response to “From histology to neurocognition: the influence of tumor grade in glioma of the left temporal lobe on neurocognitive function”. Neuro Oncol . 2015;17(10):1421–1422.

Warnick P, Mai I, Klein F, et al. Safety of pancreatic surgery in patients with simultaneous liver cirrhosis: a single center experience. Pancreatology. 2011;11(1):24–29.

Gempt J, Forschler A, Buchmann N, et al. Postoperative ischemic changes following resection of newly diagnosed and recurrent gliomas and their clinical relevance.J Neurosurg . 2013;118(4):801–808.

Dutzmann S, Gessler F, Bink A, et al. Risk of ischemia in glioma surgery: comparison of first and repeat procedures. J Neurooncol . 2012;107(3):599–607.

Nimsky C, Ganslandt O, Fahlbusch R. Implementation of fiber tract navigation. Neurosurgery . 2007;61(1 suppl):306–317, discussion 17–18.

Swinney C, Li A, Bhatti I, Veeravagu A. Optimization of tumor resection with intra-operative magnetic resonance imaging. J Clin Neurosci. 2016;34:11–14.

Orringer DA, Golby A, Jolesz F. Neuronavigation in the surgical management of brain tumors: current and future trends. Expert Rev Med Devices. 2012;9(5):491–500.

Nader R, Gragnaniello C, Berta SB, Sabbagh AJ, Levy, ML. In: Conerly K, ed. Neurosurgery Tricks of the Trade Cranial. New York, NY: Thieme Medical Publishers Inc.; 2014.

Mansouri A, Mansouri S, Hachem LD, et al. The role of 5-aminolevulinic acid in enhancing surgery for highgrade glioma, its current boundaries, and future perspectives: a systematic review. Cancer. 2016;122(16):2469–2478.

Neira JA, Ung TH, Sims JS, et al. Aggressive resection at the infiltrative margins of glioblastoma facilitated by intraoperative fluorescein guidance. J Neurosurg .2017;127(1):111–122.

Stummer W, Pichlmeier U, Meinel T, et al. Fluorescence-guided surgery with 5-aminolevulinic acid for resection of malignant glioma: a randomised controlled multicentre phase III trial. Lancet Oncol. 2006;7(5):392–401.

Mahboob S, McPhillips R, Qiu Z, et al. Intraoperative ultrasound-guided resection of gliomas: a meta-analysis and review of the literature. World Neurosurg.2016;92:255–263.

Brown T, Shah AH, Bregy A, et al. Awake craniotomy for brain tumor resection: the rule rather than the exception? J Neurosurg Anesthesiol . 2013;25(3):240–247.

Byrne RW. Functional Mapping of the Cerebral Cortex: Safe Surgery for Eloquent Brain. Berlin: Springer; 2015.18 Buletinul AȘM

Giusti I, Delle Monache S, Di Francesco M, et al. From glioblastoma to endothelial cells through extracellular vesicles: messages for angiogenesis. Tumour Biol .2016;37(9):12743–12753.

Kostaras X, Cusano F, Kline GA, Roa W, Easaw J. Use of dexametha -sone in patients with highgrade glioma: a clinical practice guideline. Curr Oncol. 2014;21(3):e493–e503.

Meng L, Weston SD, Chang EF, Gelb AW. Awake craniotomy in a patient with ejection fraction of 10%: considerations of cerebro -vascular and cardiovascular physiology. J Clin Anesth. 2015;27(3): 256–261.

Mangram AJ, Horan TC, Pearson ML, Silver LC, Jarvis WR. Guideline for prevention of surgical site infection, 1999. Hospital Infection Control Practices Advisory Committee. Infect Control Hosp Epidemiol . 1999;20(4):250–278, quiz 79–80.

Ehlers AP, Khor S, Shonnard N, et al. Intra-wound antibiotics and infection in spine fusion surgery: a report from Washington State’s SCOAP-CERTAIN Collaborative. Surg Infect (Larchmt) . 2016;17(2):179–186.

Scott EM, Buckland R. A systematic review of intraoperative warming to prevent postoperative complications. AORN J. 2006;83(5):1090–1104, 1107–1113.

Shimony N, Amit U, Minz B, et al. Perioperative pregabalin for reducing pain, analgesic consumption, and anxiety and enhancing sleep quality in elective neurosurgical patients: a prospective, random -ized, double-blind, and controlled clinical study. J Neurosurg . 2016;125(6):1513–1522.

Jensen RL. Predicting outcomes after glioma surgery: model behavior. World Neurosurg. 2015;84(4):894–896.

Smith TR, Lall RR, Graham RB, et al. Venous thromboembo-lism in high grade glioma among surgical patients: results from a single center over a 10 year period. J Neurooncol . 2014;120(2): 347–352.

Cote DJ, Smith TR. Venous thromboembolism in brain tumor patients. J Clin Neurosci . 2016;25:13–18.

Agnelli G, Piovella F, Buoncristiani P, et al. Enoxaparin plus compres -sion stockings compared with compression stockings alone in the prevention of venous thromboembolism after elective neurosurgery. N Engl J Med. 1998;339(2):80–85.

Khaldi A, Helo N, Schneck MJ, Origitano TC. Venous thrombo -embolism: deep venous thrombosis and pulmonary embolism in a neurosurgical population. J Neurosurg . 2011;114(1):40–46.

Monisha K, Levine J, Schuster J, Kofke AW. Neurocritical Care Management of the Neurosurgical Patient. Philadelphia, PA: Elsevier; 2017.

Birenbaum D, Bancroft LW, Felsberg GJ. Imaging in acute stroke. West J Emerg Med . 2011;12(1):67–76. 47. Bryan RN, Levy LM, Whitlow WD, Killian JM, Preziosi TJ, Rosario JA. Diagnosis of acute cerebral infarction: comparison of CT and MR imaging. AJNR Am J Neuroradiol. 1991;12(4):611–620.

Bowry R, Navalkele DD, Gonzales NR. Blood pressure manage -ment in stroke: five new things. Neurol Clin Pract. 2014;4(5): 419–426.

Qureshi AI, Palesch YY, Barsan WG, et al. Intensive blood-pressure lowering in patients with acute cerebral hemorrhage. N Engl J Med. 2016;375(11):1033–1043.

Prabhakar H, Singh GP, Anand V, Kalaivani M. Mannitol versus hypertonic saline for brain relaxation in patients undergoing craniotomy. Cochrane Database Syst Rev. 2014;(7):CD010026.

Scheller C, Rachinger J, Strauss C, Alfieri A, Prell J, Koman G. Therapeutic anticoagulation after craniotomies:Is the risk for secondary hemorrhage overestimated?J Neurol Surg A Cent Eur Neurosurg . 2014;75(1):2–6.

Dabdoub CB, Salas G, Silveira Edo N, Dabdoub CF. Review of the management of pneumocephalus. Surg Neurol Int . 2015;6:155.

Zektser M, Bartal C, Zeller L, et al. Effectiveness of inferior vena cava filters without anticoagulation therapy for prophylaxis of recurrent pulmonary embolism. Rambam Maimonides Med J . 2016;7(3).

Marcantonio ER, Goldman L, Mangione CM, et al. A clinical predic-tion rule for delirium after elective noncardiac surgery. JAMA . 1994;271(2):134–139.

Oh YS, Kim DW, Chun HJ, Yi HJ. Incidence and risk factors of acute postoperative delirium in geriatric neurosurgical patients. J Korean Neurosurg Soc. 2008;43(3):143–148.

Descărcări

Publicat

2021-11-17

Număr

Secțiune

Articol de cercetare