EVOLUȚIA PERIOPERATORIE A FENOTIPULUI INSUFICIENȚEI CARDIACE CRONICE LA PACIENȚII CARE AU SUPORTAT INTERVENȚIE CHIRURGICALĂ CARDIACĂ

Autori

  • CAZACU Janna IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • BURSACOVSCHI Daniela IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • DOGOT Marta IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • LÎSÎI Dorin IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • TOFAN Victoria IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • URECHE Andrei IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • MOSCALU Vitalie V. IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • BATRÎNAC Aureliu IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • MOSCALU Vitalie D. IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică
  • VATAMAN Eleonora IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2022.1-72.08

Cuvinte cheie:

insuficiență cardiacă, by-pass coronarian, corecție valvulară

Rezumat

Introducere. Insuficiența cardiacă (IC) este un factor de risc bine determinat pentru mortalitate și morbiditate în perioada precoce după intervenție chirurgicală cardiacă. Ne-am propus să analizăm evoluția fenotipului clinic al IC la etapa precoce după suportarea unei operații pe cord. Materiale și metode. Studiul a inclus 126 pacienți consecutivi cu IC cronică stabilită, care au urmat programul de reabilitare cardiacă după suportarea unei intervenții chirurgicale pe cord (62,23±8,59 ani, 67,5% bărbați). Subiecții au fost divizați în 3 grupuri în funcție de fenotipul clinic de IC: grupul 1 - IC cu fracția de ejecție (FE) a ventriculului stâng (VS) redusă (IC-FErVS), grupul 2 - IC cu FE VS ușor redusă (IC-FEurVS) și grupul 3 - IC cu FE VS prezervată (IC-FEpVS). Toți pacienții au fost investigați complex prin electrocardiografie, ecocardiografie transtoracică, test de mers plat 6 minute și evaluarea nivelului seric al NT-proBNP. Rezultate. Preoperator, 23,9% de pacienți au avut IC-FErVS, 24,8% - IC-FEurVS și 51,3% - IC-FEpVS. Analizând evoluția fenotipului de IC în perioada postoperatorie precoce, s-a observat că majoritatea pacienților au rămas în cadrul aceluiași grup. Totuși, dintre pacienții cu IC-FEurVS preoperator, la 22,2% bolnavi s-a atestat IC-FEpVS la etapa postoperatorie precoce, iar la 22,2% dintre bolnavi s-a determinat IC-FErVS, p<0,001. Cea mai evidentă dinamică pozitivă a fenotipului de IC s-a atestat la pacienții cu IC-FErVS, unde 37% dintre aceștia au prezentat postoperator o FE VS ușor redusă, p<0,001. 78,9% dintre indivizii cu IC-FEpVS au rămas în același grup, iar 21% au manifestat o diminuare a fracției de ejecție a VS, p<0,001. Concluzii. În grupul de pacienți cu IC-FErVS s-a remarcat o dinamică pozitivă mai importantă a fenotipului IC la etapa precoce după intervenția chirurgicală cardiacă. Dintre cei 44,4% de pacienții cu IC-FEurVS care au manifestat tranziția spre un alt fenotip de IC, doar jumătate a atestat majorarea FE VS peste 50%. La majoritatea covârșitoare a pacienților cu IC-FEpVS s-a stabilit același fenotip al IC postoperator.

Biografii autori

CAZACU Janna, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

studentă-doctorandă, cercet. șt.,

BURSACOVSCHI Daniela, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

studentă-doctorandă, cercet. șt.,

DOGOT Marta, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

studentă-doctorandă, cercet. șt.,

LÎSÎI Dorin, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

conf., cercet., dr. șt. med

TOFAN Victoria, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

cercet. șt.,

URECHE Andrei, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

medic cardiochirurg

MOSCALU Vitalie V., IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

medic cardiochirurg

BATRÎNAC Aureliu, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

conf., cercet., dr. șt. med,

MOSCALU Vitalie D., IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

conf., cercet., dr. șt. med,

VATAMAN Eleonora, IMSP Institutul de Cardiologie, Laboratorul de Insuficiență Cardiacă Cronică

prof. univ., dr. hab. șt. med.

Referințe

Van Riet E. S., Hoes A. W., Wagenaar K., Limburg A., Landman M., and Rutten F. Epidemiology of heart failure: the prevalence of heart failure and ventricular dysfunction in older adults over time. A systematic review. European Journal of Heart Failure, 2016; 18: 242–252.

McDonagh T., Metra M., Adamo M., Gardner R., Baumbach R., Böhm R., Burri H, Butler J., Čelutkienė J., Chioncel O., et. al. 2021 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure: Developed by the Task Force for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure of the European Society of Cardiology (ESC) With the special contribution of the Heart Failure Association (HFA) of the ESC. European Heart Journal, 2021; 42:3599-3726.

Crespo‐Leiro M., Anker S., Maggioni A., Coats A., Filippatos G., Ruschitzka F., et. al. Heart Failure Association of the European Society of Cardiology. European Society of Cardiology Heart Failure Long‐Term Registry (ESC‐HF‐LT): 1‐ year follow‐up outcomes and differences across regions. Eur. J. Heart Fail., 2016; 18: 613–625.

Dinatolo E., Sciatti E., Anker M., Lombardi C, Dasseni N. and Metra M. Updates in heart failure: what last year brought to us. ESC Heart Failure, 2018; 5: 989–1007.

Carson P., Wertheimer J., Miller A., O’Connor C., Pina I., Selzman C., Sueta C., She L., Greene D., Lee K., JonesR., Velazquez E. The STICH Trial (Surgical Treatment for Ischemic Heart Failure) Mode-of-Death Results. JACC: Heart Failure, 2013; 1(5): 2213-1779.

Lerman B., Popat R., AssimesT., Heidenreich P., Wren S. Association Between Heart Failure and Postoperative Mortality Among Patients Undergoing Ambulatory Noncardiac Surgery. JAMA Surg., 2019; 154(10):907-914.

Pieri M., Belletti A., Monaco F., Pisano A., Musu M., Dalessandro M., Monti G., Finco G., Zangrillo A. and Landoni G. Outcome of cardiac surgery in patients with low preoperative ejection fraction. BMC Anesthesiology, 2016; 16:97-107.

Koene R., Kealhofer J., Adabag S., Vakil K., Florea V. Effect of coronary artery bypass graft surgery on left ventricular systolic function. J. Thorac. Dis., 2017; 9(2):262-270.

Adabag A., Rector T., Mithani S., et al. Prognostic significance of elevated cardiac troponin I after heart surgery. Ann. Thorac. Surg., 2007; 83:1744-1750

Leung J. Clinical evidence of myocardial stunning in patients undergoing CABG surgery. J. Card. Surg., 1993; 8:220-223.

Aloul B., Mbai M., Adabag S., et al. Utility of nuclear stress imaging for detecting coronary artery bypass graft disease. BMC Cardiovasc. Disord., 2012; 12:62-69.

Khaled S., KasemE., Fadel A., Alzahrani Y., Banjar K., Al-Zahrani W., Alsulami H. and Allhyani M.. Left ventricular function outcome after coronary artery bypass grafting, King Abdullah Medical City (KAMC)singlecenter Experience. The Egyptian Heart Journal, 2019; 71:2-10.

Descărcări

Publicat

2022-04-08

Număr

Secțiune

Articol de cercetare