ROLUL SIMPTOMELOR ASOCIATE MIGRENEI ÎN PATERNUL CLINIC AL DURERII MIGRENOASE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2022.3-74.41Cuvinte cheie:
migrenă, simptome asociate, intensitatea accesului de migrenă, durata accesului de migrenăRezumat
Rezumat.Migrena este o tulburare a integrării stimulilor (somatosenzoriali, vizuali, auditivi, olfactivi) care ulterior pot determi- na apariția diverselor combinații de simptome: cefalee, fotofobie, fonofobie, greață/vomă, osmofobie.Scopul cercetării: constă în evidențierea particularităților fenomenului algic (frecvența, durata şi severitatea simpto- melor migrenei) în funcție de simptomele asociate la pacienţii cu migrenă. Materiale și metode: În studiul transversal au fost incluși 94 pacienți cu migrenă episodică frecventă și cronică. Metode de cercetare utilizate: clinice, descriptivă, statistică. Ca instrument de cercetare au fost utilizate chestionarele de evaluare ale pacienților cu migrenă. Datele primare au fost introduce în programe Excel și prelucrate în MedCalc. Rezultate și discuții: În cadrul cercetării realizate a fost observată prezența unei corelații pozitive statistic semnifi- cative dintre fonofobie şi caracterul pulsatil al durerii de cap. Corelații pozitive statistic semnificative au fost identificate dintre durata accesului de migrenă (în ore) şi unele simptome asociate migrenei, așa ca: neliniștea, lipsa de aer. Concluzii: Astfel, intensitatea și nu durata durerii de cap poate fi activatorul majorității, dar nu a tuturor simptomelor asociate. Acest studiu a demonstrat importanța clinică a fenomenului algic și simptomelor asociate migrenei. Pentru a evidenția specificul atacurilor de migrenă și a elucida particularitățile acestora, studierea fenomenelor vegetative acompa- niate fenomenului algic reprezintă o parte deosebit de importantă în vederea stabilirii diagnosticului corect.
Referințe
Bigal ME, Ashina S, Burstein R, et al. Prevalence and characteristics of allodynia in headache sufferers: a population study. In: Neurology. 2008; nr. 70, pp.: 1525–33.
Burstein R, Collins B, Jakubowski M. Defeating migraine pain with triptans: a race against
Calhoun AH, Ford S, Millen C, Finkel AG, Truong Y, Nie Y. The prevalence of neck pain in migraine. In: Headache. 2010 Sep; nr. 50, pp. : 1273-1277.
Choi J.Y. et al. Usefulness of a photophobia questionnaire in patients with migraine. In: Cephalalgia. 2009, vol. 29, p. 953-959.
De Queiroz LP, Rapoport AM, Sheftell FD. Clinical characteristics of migraine without aura. In: Arq Neuropsiquiatr, 1988, nr. 56 (1), pp.: 78–82.
Dolgonos S, Ayyala H, Evinger C. Light-induced trigeminal sensitization without central visual pathways: another mechanism for photophobia. In: Invest Ophthalmol Vis Sci. 2011; nr. 52, pp.: 7852–7858.
Drummond PD, Woodhouse A. Painful stimulation of the forehead increases photophobia in migraine sufferers. In. Cephalalgia. 1993; nr.13, pp.: 321–324.
Eckardt LB, McLean JM, Goodell H. Experimental studies on headache: the genesis of pain from the eye. In: Res Publ-Assoc Res Nerv Ment Dis. 1943; nr. 23, pp.: 209–227.
Fernandez-de-Las-Penas C, Cuadrado ML, ArendtNielsen L, Pareja JA. Side-to-side differences in pressure pain thresholds and pericranial muscle tenderness in strictly unilateral migraine. In: Eur J Neurol. 2008; nr. 15, pp.: 162-168.
Goadsby, P. J., Holland, P. R., Martins-Oliveira, M., Hoffmann, J., Schankin, C., &Akerman, S. Pathophysiology of Migraine: A Disorder of Sensory Processing. In: Physiological Reviews. 2017, nr. 97(2), pp.: 553– 622. doi:10.1152/physrev.00034.2015.
Hood JD, Kayan A. Neuro-otology and migraine. In: Blau JN, editor. Migraine. London: Chapman and Hall, 1987, pp.: 597-611.
Horiuchi J., McDowall L.M., Dampney R.A. Vasomotor and respiratory responses evoked from the dorsolateral periaqueductal grey are mediated by the dorsomedial hypothalamus. In: J. Physiol Lond. 2009; nr. 587: pp.: 5149–5162. doi: 10.1113/jphysiol.
Hyland N.P., Abrahams T.P., Fuchs K., Burmeister M.A., Hornby P.J. Organization and neurochemistry of vagal preganglionic neurons innervating the lower esophageal sphincter in ferrets. In: Comp Neurol. 2001; nr.430, pp.:222–234. doi: 10.1002/1096-9861(20010205).
Kannan H., Yamashita H. Connections of neurons in the region of the nucleus tractus solitarius with the hypothalamic paraventricular nucleus: their possible involvement in neural control of the cardiovascular system in rats. In: Brain Res. 1985; nr. 329, pp.: 205–212. doi: 10.1016/0006-8993(85)90526-8.
Kaube H, Keay KA, Hoskin KL, Bandler R, Goadsby PJ. Expression of c-Fos-like immunoreactivity in the caudal medulla and upper cervical cord following stimulation of the superior sagittal sinus in the cat. In: Brain Res. 1993; nr. 629, pp.: 95–102. doi: 10.1016/00
Kelman L, Tanis D. The relationship between migraine pain and other associated symptoms. In: Cephalalgia. 2006; nr. 26, pp.: 548–553.
Kelman L. Migraine pain location: a tertiary care study of 1283 migraineurs. In: Headache. 2005, nr. 45, pp.: 1038–1047.
Kelman L. The place of osmophobia and taste abnormalities in migraine classification: a tertiary care study of 1237 patients. In: Cephalalgia. 2004 ; nr. 24, p.940.
Lance JW, Lambert GA, Goadsby PJ, Duckworth JW. Brain-stem influences on the cephalic circulation: experimental data from cat and monkey of relevance to the mechanism of migraine. In: Headache. 1983; nr. 23, p.258.
Lebensohn JE. The nature of photophobia. In: Arch Ophthalmol. 2017, nr.12, pp.: 380–383. doi: 10.1001/archopht.1934.00830160084010.
Lipton R.B., Bigal ME, Ashina S., Burstein R., Silberstein S., Reed M.L. Cutaneous allodynia in the migraine population. In: Ann Neurol. 2008; nr. 63, pp.: 148–158.
MODOVANU, Ion, ODOBESCU, Stela, CONCESCU, Diana. Alodinia cefalică şi extracefalică la pacienţii cu migrenă cronică: studiu multimodal al sensibilităţii. In: Anale Științifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. a 10-a. Chișinău: CEP Medicina, 2009, vol. 3: Probleme actuale în medicina internă, pp. 312-318.
Nakazawa K., Umezaki T., Zheng Y, Miller A.D. Behaviors of bulbar respiratory interneurons during fictive swallowing and vomiting. In: Otolaryngol Head Neck Surg. 1999; nr. 120: pp.: 412–418. doi: 10.1016/S01945998(99)70285-8.
Noseda R, Constandil L, Bourgeais L, et al. Changes of meningeal excitability mediated by corticotrigeminal networks: a link for the endogenous modulation of migraine pain. In: J Neurosci. 2010; nr. 30(43), pp.: 14420–14429.
Noseda R, Jakubowski M, Kainz V, Borsook D, Burstein R. Cortical projections of functionally identified thalamic trigeminovascular neurons: implications for migraine headache and its associated symptoms. In: J Neurosci. 2011; nr. 31(40), pp.: 14204–14217.
Noseda R., Burstein R. Advances in understanding the mechanisms of migraine-type photophobia. In: Curr. Opin. Neurol. 2011, vol. 4, p. 197-202.
Okamoto K, Tashiro A, Chang Z, Bereiter DA. Bright light activates a trigeminal nociceptive pathway. In: Pain. 2010; nr. 149, pp.: 235–242.
Olsson JE. Neurotologic findings in basilar migraine.In: Laryngoscope 1991; nr. 101, pp.: 1-41.
Rojahn J, Gerhards F. Subjective stress sensitivity and psychological responses to an aversive auditory stimulus in migraine and control subjects. In: J Behav Med. 1986; nr. 9, pp.: 203-12.
Schmidt T.M., Chen S.K., Hattar S. Intrinsically photosensitive retinal ganglion cells: many subtypes, diverse functions. In: Trends Neurosciens, 2011, vol. 34, p. 572-580.
Schwedt, T. J. (2013). Multisensory integration in migraine. Current Opinion. In: Neurology, nr. 26(3), pp.: 248–253. doi:10.1097/wco.0b013e328360ed
Stewart, W. F., Linet, M. S., & Celentano, D. D. Migraine headaches and panic attacks. In: Psychosomatic Medicine, 1989, nr. 51(5), pp.: 559– 569. doi:10.1097/00006842-198909000-00007.
Trobe J.D. Photophobia in anterior visual pathway disease. In: J. Neuroophthalmol. 2002, vol. 22, p. 1-2.
Tschiassny K. Stapedioparalytic phonophobia („hyperacusis”) in a deaf ear. Laryngoscope (St Louis) 1949, nr. 59, pp.: 886-903.
Vanagaite Vingen J, Pareja JA, Wren. Oslo. ISSN 0333-1024. 0, white LR, stovner LJ. Phonophobia in migraine. 1998; nr. 18, p. 243.
Vingen J.V., Pareja J.A., Storen O., White L.R,. Stovner L.J. Phonophobia in migraine. In: Cephalalgia. 1998; nr. 18, pp.: 243–249.
VonKorff MR, Eaton WW, Keyl PM: The epidemiology of panic attacks and panic disorders. In: Am J Epidemiol.1985, nr. 122(6), pp.: 970-981.
Wober-Bingol C, Wober C, Karwautz A, Auterith A, Srim M, Zebenholzer K, Aydinkoc K, Kienbacher C, Wanner C, Wessely P. Clinical features of migraine: a cross-sectional study in patients aged three to sixty-nine. In: Cephalalgia. 2004; nr. 24, pp.: 12–17.
Woodhouse, A., & Drummond, P. D. Mechanisms of Increased Sensitivity to Noise and Light in Migraine Headache. In: Cephalalgia, 1993, nr. 13(6), pp.: 417–421. doi:10.1046/j.1468-2982.1993.1306417.x.
Wu, Y., & Hallett, M. Photophobia in neurologic disorders. In: Translational Neurodegeneration, 2017, nr. 6(1). doi:10.1186/s40035-017-0095-3.
Yuan CS, Barber WD. Area postrema: gastric vagal input from proximal stomach and interactions with nucleus tractus solitarius in cat. In: Brain Res Bull. 1993; nr. 30(1–2), pp. : 119–125.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2022 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
