ROLUL DISBIOZEI INTESTINALE ÎN DISFUNCȚIA ENDOTELIALĂ LA PACIENȚII CU ANGINĂ MICROVASCULARĂ

Autori

  • Mihail POPOVICI IMSP Institutul de Cardiologie
  • Loffredo LORENZO Sapienza University of Rome
  • Victoria IVANOV IMSP Institutul de Cardiologie
  • Ion POPOVICI IMSP Institutul de Cardiologie
  • Lucia CIOBANU IMSP Institutul de Cardiologie
  • Mihaela MUNTEANU IMSP Institutul de Cardiologie
  • Ion POPOVICI IMSP Institutul de Cardiologie
  • Valeriu COBEȚ IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.01

Cuvinte cheie:

Disbioză, angina microvasculară, lipopolizaharide, zonulina

Rezumat

Scop. Evaluarea nivelurilor circulante ale lipopolizaharidei și zonulinei în contiguitate cu markerii disfuncției endoteliale, inflamației și stresului oxidativ la pacienții cu angină microvasculară (AM). Material și metode. Studiul s-a realizat pe un lot de 58 de pacienți cu AM spitalizați în Institutul de Cardiologie. Determinarea nivelurilor circulante ale 20 de biomarkeri s-a realizat în cooperare cu centrul de investigare de laborator din Universitatea Sapienza (Italia). Toți markerii funcționali și biochimici menționați au fost determinați și la 48 de persoane aparent sănătoase (lotul control) cu valorile cărora s-au comparat markerii pacienților cu AM. Rezultate. Disfuncția endotelială la pacienții cu AM a excelat prin creșterea grosimii complexului intimă-medie a a.carotide cu 41%, precum și reducerea valorii dilatării arterei brahiale mediate de flux (FMD) cu 31,6%. Prezența disbiozei s-a manifestat prin creșterea cu 80% a conținutului seric al lipopolizaharidelor și prin dublarea zonulinei (1,8±0,3 vs 3,6±0,7 ng/ml). Disfuncția endotelială și disbioza au evoluat pe fundalul activării stresului oxidativ estimat prin intermediul a 6 markeri și majorarea conținutului seric al 6 importanți markeri proinflamatori (hsCRP, IL-6, TNF-α, etc.) Concluzii. 1. La pacienții cu AM s-au constatat niveluri circulante elevate mai mult ca dublu ale LPZ și zonulinei față de valoarea control, fapt ce indică asupra prezenței disbiozei intestinale. 2. LPZ și zonulina se corelează robust cu markerii morfofuncționali și biochimici ai disfuncției endoteliale, precum și cu markerii factorilor patogenetici principali ai acesteia, inflamației și stresului oxidativ.

Biografii autori

Mihail POPOVICI, IMSP Institutul de Cardiologie

dr. hab. șt. medicale, prof. universitar, academician al AȘM

Loffredo LORENZO, Sapienza University of Rome

Doctor of Medical Sciences; Department of Clinical, Internistic, Anaesthetic and Cardiovascular Sciences

Victoria IVANOV, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. cercetător

Ion POPOVICI, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. cercetător

Lucia CIOBANU, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, conf. cercetător

Mihaela MUNTEANU, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor în științe medicale, cercetător științific

Ion POPOVICI, IMSP Institutul de Cardiologie

student medicinist, anul VI

Valeriu COBEȚ, IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

doctor habilitat în științe medicale, prof. universitar

Referințe

Sinha A, Rahman H, Perera D. Coronary microvascular disease: current concepts of pathophysiology, diagnosis and management. Cardiovasc Endocrinol Metabol, 2020, 10(1):22-30.

Villano A, Lanza GA, Crea F. Microvascular angina: prevalence, pathophysiology and therapy. J Cardiovasc Med (Hagerstown), 2018, 19 Suppl 1:e36-39.

Chen C, Wei J, AlBadri A et al. Coronary Microvascular DysfunctionEpidemiology, Pathogenesis, Prognosis, Diagnosis, Risk Factors and Therapy. Circ J, 2016, 81:3-11.

Rahman H, Ryan M, Lumley M et al. Coronary microvascular dysfunction is associated with myocardial ischemia and abnormal coronary perfusion during exercise. Circulation, 2019, 140:1805–1816.

Rahman H, Demir OM, Khan F et al. Physiological stratification of patients with angina due to coronary microvascular dysfunction. J Am Coll Cardiol, 2020, 75:2538–2549.

Shah SJ, Lam CSP, Svedlund S, et al. Prevalence and correlates of coronary microvascular dysfunction in heart failure with preserved ejection fraction: PROMIS-HFpEF. Eur Heart J, 2018;39:3439–50.

Sara JD, Widmer RJ, Matsuzawa Y et al. Prevalence of coronary microvascular dysfunction among patients with chest pain and nonobstructive coronary artery disease. JACC Cardiovasc Interv, 2015, 8:1445–1453.

Cannon RO, III, Epstein SE. “Microvascular angina” as a cause of chest pain with angiographically normal coronary arteries. Am J Cardiol, 1988, 61:1338–1343.

Duncker DJ, Koller A, Merkus D et al. Regulation of coronary blood flow in health and ischemic heart disease. Prog Cardiovasc Dis, 2015, 57:409–422.

Taqueti VR, Di Carli MF. Coronary microvascular disease pathogenic mechanisms and therapeutic options: JACC state-of-the-art review. J Am Coll Cardiol, 2018, 72:2625–2641.

Lanza GA, Careri G, Crea F. Mechanisms of coronary artery spasm. Circulation, 2011, 124:1774–1782.

Widmer RJ, Lerman LO, Lerman A. The Rho(ad)-kinase for individualized treatment of vasospastic angina. Eur Heart J, 2018, 11:960-962.

Sucato V, Corrado E, Manno G et al. Biomarkers of Coronary Microvascular Dysfunction in Patients With Microvascular Angina: A Narrative Review. Angiology, 2022,73(5): 395-406.

Grylls A, Seidler K, Neil J. Link between microbiota and hypertension: Focus on LPS/TLR4 pathway in endothelial dysfunction and vascular inflammation, and therapeutic implication of probiotics. Biomed Pharmacother, 2021, 137:1113-34.

Stoll LL, Denning GM, Weintraub NL. Potential role of endotoxin as a proinflammatory mediator of atherosclerosis. Arterioscler Thromb Vasc Biol, 2004, 24:2227-36.

Loffredo L, Ettorre E, Zicari AM et al. Oxidative Stress and Gut-Derived Lipopolysaccharides in Neurodegenerative Disease: Role of NOX2. Oxid Med Cell Longev. 2020, 86:30275.

Loffredo L, Ivanov V, Ciobanu N et al. Is There an Association Between Atherosclerotic Burden, Oxidative Stress, and Gut-Derived Lipopolysaccharides? Antioxid Redox Signal. 2020, 33(11): 8109.

Vespasiani-Gentilucci U, Gallo P, Picardi A. The role of intestinal microbiota in the pathogenesis of NAFLD: starting points for intervention. Arch Med Sci, 2018, 14(3): 701-706.

Spielman LJ, Gibson DL, Klegeris A. Unhealthy gut, unhealthy brain: The role of the intestinal microbiota in neurodegenerative diseases. Neurochem Int, 2018, S0197-0186(18): 30198-30190.

Jonsson AL, Backhed F. Role of gut microbiota in atherosclerosis. Nat Rev Cardiol. 2017;14: 79–87.

Britoalves JL, deSouza EL, deCamposCrus J et al. Gut dysbiosis in arterial hypertension: a candidate therapeutic target for blood pressure management. In: Microbiome and metabolome in diagnosis, therapy and other strategic applications, red. J.Faintuch and S.Faintuch, 2019, Copyright Elsevier, p.243-249.

Pastori D, Carnevale R, Nocella C et al. Gut‐Derived Serum Lipopolysaccharide is Associated With Enhanced Risk of Major Adverse Cardiovascular Events in Atrial Fibrillation: Effect of Adherence to Mediterranean Diet. J Am Heart Assoc, 2017, 6(6):e005784.

Ong P, Camici PG, Beltrame JF et al. International standardization of diagnostic criteria for microvascular angina. Int J Cardiol, 2018;250:16-20.

Green DJ, Jones H, Thijssen D, Atkinson G. Flow-Mediated Dilation and Cardiovascular Event Prediction Does Nitric Oxide Matter? Hypertension, 2011, 57:363-369.

Thijssen D, Bruno R, van Mil A et al. Expert consensus and evidence-based recommendations for the assessment of flow-mediated dilation in humans. European Heart Journal, 2019, 40(30:534–2547.

McCully K. Flow-mediated dilation and cardiovascular disease. J Appl Physiol, 2012, 112: 1957–1958.

Hodis HN, Mack WJ, LaBree L, et al. The role of carotid arterial intima-media thickness in predicting clinical coronary events. Annals of Internal Medicine. 1998, 128(4):262–269.

Hulthe J, Wikstrand J, Emanuelsson H et al. Atherosclerotic changes in the carotid artery bulb as measured by B-mode ultrasound are associated with the extent of coronary atherosclerosis. Stroke, 1997, 28(6):1189–1194.

Liu D, Du C, Shao W, Ma G. Diagnostic Role of Carotid Intima-Media Thickness for Coronary Artery Disease: A Meta-Analysis. Biomed Res Int. 2020: 9879463.

Masaki T, Sawamura T. Endothelin and endothelial dysfunction. Proc Jpn Acad Ser B Phys Biol Sci, 2006, 82(1): 17–24.

Sun HJ, Wu ZY, Nie XW, Bian JS. Role of endothelial dysfunction in cardiovascular diseases: the link between inflammation and hydrogen sulfide. Front Pharmacol, 2020, 10:1568.

Hu Q, Ke X, Zhang T et al. Hydrogen sulfide improves vascular repair by promoting endothelial nitric oxide synthase-dependent mobilization of endothelial progenitor cells. J Hypertebs, 2019, 37(5):972-984.

Ajamian N. Serum zonulin as a marker of intestinal mucosal barrier function: May not be what it seems. PLoS One, 2019, 14(1): e0210728.

Li J, Qin Y, Chem Y et al. Mechanisms of the lipopolysaccharide-induced inflammatory response in alveolar epithelial cell/macrophage co-culture. Exp Ther Med, 2020, 20(5):76.

Senatus L, MacLean M, Arivazhaga L. Inflammation Meets Metabolism: Roles for the Receptor for Advanced Glycation End Products Axis in Cardiovascular Disease. Immunometabolism, 2021, 3(3):e210024.

Munzel T, Camici G, Maack C et al. Impact of Oxidative Stress on the Heart and Vasculature Part 2 of a 3-Part Series. J Am Coll Cardiol, 2017, 70(2):212-229.

Stanisavljevic N, Wilson W. Lipid peroxidation as risk factor for endothelial dysfunction in antiphospholipid syndrome patients. Clinical Rheumatology, 2016, 35(10):2485-2493.

Descărcări

Publicat

2023-06-01

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##