PANOUL MULTI-MARKER LA PACIENȚII CU INFARCT MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELAREA DE SEGMENT ST: REPERE PATOGENETICE ȘI DE DIAGNOSTIC
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.05Cuvinte cheie:
NSTEMI, panoul multi-marker, patogenie, diagnosticRezumat
Scop. Aprecierea în cadrul panoului multi-marker aplicat la pacienții cu NSTEMI a valorilor de admitere ale markerilor principali ai patologiei cardiovasculare pentru demarcarea interfeței patogenetice și identificarea predictorilor de diagnostic. Material și metode. Cercetarea s-a realizat pe un lot de 87 de pacienți cu NSTEMI, expuși angioplastiei, la care s-a determinat valoarea de admitere a 2 markeri morfofuncționali ai disfuncției endoteliale, precum și nivelul seric al 53 de markeri biochimici cu referire la: inflamație, stresul oxidativ, disfuncția endotelială, leziunea celulară, hemostazei, remodelării miocardului și a matricei extracelulare (MEC). Lotul de control a fost format din 40 de persoane aparent sănătoase. Rezultate. Analiza panoului multi-makrer evidențiat devieri semnificative ale majorității markerilor explorați față de nivelul control. Disfuncția endotelială a fost marcată predilect prin creșterea grosimii complexului medie-intimă a a.carotide și diminuarea ratei de dilatarea a arterei brahiale mediate de flux în sintonie cu majorarea în limitele 76-94% a fragmentelor endoteliocitare (FE), fosfolipazei A2 (PhA2) și angiopoietinei 2 (Ang 2). În setul celor 16 markeri ai inflamației se impune în deosebi elevarea cu 156% a mieloperoxidazei (MPO) la conotația markerului specific al NETozei. Stresul oxidativ activat este rezultatul deprecierii defensivei antioxidante, iar hemostaza excelează prin majorarea dublă a monomerilor de fibrină (MF). Pe plan patogenetic este importantă și inteligibilă creșterea multiplă (peste 8 ori) a proteinei ce leagă miozina cardiacă (cMyBP-C), iar markerii remodelării miocardului și MEC au catalogat activarea mai multor tipuri de metaloproteinaze. Concluzie. Din spectrul panoului multi-marker aplicat la pacienții cu NSTEMI, care a angrenat 55 de markeri, pot fi evidențiați markeri cu valoare diagnostică plauzibilă sub aspectul mecanismului patogenetic inteligibil reflectat: MPO, PhA2, Ang 2, FE, MF și cMyBP-C.
Referințe
Alzuhairi KS, Sogaard P, Ravkilde J. et al. Longterm prognosis of patients with non-ST-segment elevation myocardial infarction according to coronary arteries atherosclerosis extent on coronary angiography: a historical cohort study. BMC Cardiovasc Disord, 2017, 17(279). https://doi.org/10.1186/s12872-017-0710-3.
Chang SS, Lu CR, Lu Cr et al. Prognosis between ST-elevation and ST-elevation myocardial infarction in older adult patients. Front Cardiovsc Med, 2022, 8:749072, Doi: 10.3389/fcvm.2021.749072.
Ayad SW, El Zawawy TH, Lotfy MI et al. Incidence and impact of totally occluded culprit coronary artery in patients with non-ST segment elevation myocardial infarction acute coronary syndrome. Egypt Heart J, 2021, 73(36). https://doi.org/10.1186/s43044-021-00160-x.
Collet JP, Thiele H, Barbato E et al. 2020 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation: The Task Force for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation of the European Society of Cardiology (ESC). European Heart Journal, 2021, 42(14): 1289–1367. Doi: https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehaa575.
Zhen C, Hailin Z, Lingzhi W et al. The Role of Neutrophil NETosis in Organ Injury: Novel Inflammatory Cell Death Mechanisms. Inflammation, 2020, 43(6):2021-2032.
Shah M, Yellon DM, Davidson SM. The Role of Extracellular DNA and Histones in Ischaemia-Reperfusion Injury of the Myocardium. Cardiovasc Drugs Ther, 2020, 34:123– 131. Doi: https://doi.org/10.1007/s10557-020-06946-6.
Tardif JC, Tanguay JF, Wright SS et al. Effects of the P-selectin antagonist inclacumab on myocardial damage after percutaneous coronary intervention for non-stsegment elevation myocardial infarction: results of the SELECT-ACS trial. J Am Coll Cardiol. 2013,61:2048–55.
Rizo-Tellez SA, Sekheri M, Filep JG. Myeloperoxidase: Regulation of Neutrophil Function and Target for Therapy. Antioxidants, 2022, 11:2302. Doi: https://doi.org/10.3390/antiox11112302.
Ali M, Pulli B, Courties G. Myeloperoxidase Inhibition Improves Ventricular Function and Remodeling After Experimental Myocardial Infarction. JACC Basic Transl Sci, 2016, 1(7):633-643.
Zhang, H., Gao, Y., Wu, D. et al. The relationship of lipoprotein-associated phospholipase A2 activity with the seriousness of coronary artery disease. BMC Cardiovasc Disord, 2020, 20:295. https://doi.org/10.1186/s12872-020-01580-4.
Skowerski T, Nabradalik K, Lwiendacz H et al. Angiopoietin-2 as a biomarker of non-ST-segment elevation myocardial infarction in patients with or without type 2 diabetes. Arch Med Sci, 2022, 18(3): 624–631. Doi: https:// doi.org/10.5114/aoms.2019.89201.
Abbas M, Jesel L, Auger C et al. Endothelial Microparticles From Acute Coronary Syndrome Patients Induce Premature Coronary Artery Endothelial Cell Aging and Thrombogenicity. Circulation, 2017, 135:280-296. Doi: https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.116.017513.
Yoshihisa A, Sato Y, Kimishima Y et al. Soluble fibrin monomer complex is associated with cardioand cerebrovascular events in patients with heart failure. IJC Heart and Vasculature, 2021, 32: 100697. Doi: https://doi.org/10.1016/j.ijcha.2020.100697.
Abdula MN, Hashim RD. Role of cmybp-c in the diagnosis of acute coronary syndrome. Biochemical and Cellular Archives, 2020, 20(1):1271-1273. Doi: 10.35124/ bca.2020.20.1.1271.
Sadayappan S. Cardiac myosin binding protein-C: a potential early-stage, cardiac-specific biomarker of ischemia-reperfusion injury. Biomark Med, 2012, 6(1):6972. Doi: 10.2217/bmm.11.100.
Panotopoulos C, Magiorkins E, Spyrantis A, Kotsiri I. Cardiac Myosin-Binding Protein C as a New Biomarker in the Diagnosis of Myocardial Infarction. J of Advances in Medicine and Medical Research, 2022, 34(23):446-453. DOI:10.9734/jammr/2022/v34i234881.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2023 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
