PREDICȚIA COMPLICAȚIILOR MAJORE LA PACIENȚII CU INFARCT MIOCARDIC CU ȘI FĂRĂ ELEVAREA SEGMENTULUI ST: DE LA MARKERI CLASICI LA MARKERI CONTEMPORANI ÎN ESTIMAREA DEREGLĂRII MICROCIRCULAȚIEI CORONARIENE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.1-78.01Cuvinte cheie:
STEMI, NSTEMI, MACE, markeri clasici, markeri noi, predictoriRezumat
Scop. Evaluarea markerilor clasici și noi ai dereglării microcirculației coronariene (DMC) care au valoare predictivă asupra riscului evenimentelor cardiovasculare majore (MACE) la pacienții cu STEMI și NSTEMI. Material și metode. Cercetarea a inclus analiza retrospectivă a unui studiu observațional prospectiv realizat pe 600 de pacienții, divizați în 4 loturi câte 80 de pacienți (STEMI+MACE; STEMI-MACE; NSTEMI+MACE; NSTEMI- MACE) la care în sângele recoltat la ziua a 5-cea după angioplastie s-a determinat nivelul circulant al 16 markeri ce au referire la DMC la conotația estimării disfuncției endoteliale și a hemostazei: 8 markeri clasici (hsCRP, IL-6, TNF-α, IL-10, mieloperoxidaza, NO, angiopoietina 2, monomerii de fibrină) și 8 markeri noi (neopteirna, endocanul, sindecanul 1, L-Arginina/ADMA, Ang 1-7/Ang II, microparticulele endoteliale, microparticulele plachetare, von Willebrand/ ADAMTS13). Pentru aprecierea predicției MACE (decesul cardiac, re-infarctul, accidentul vascular cerebral) la distanța de 1 an s-a apreciat riscul relativ al markerilor care au avut diferențe semnificative la pacienții cu MACE versus fără MACE în ambele loturi (STEMI și NSTEMI). Lotul de control a fost format din 40 de persoane aparent sănătoase. Rezultate. Rata MACE la pacienții cu STEMI și NSTEMI la distanța de 1 an a fost similară, 29% și, respectiv, 28%. Toți markerii disfuncției endoteliale explorați au avut devieri semnificative față de control. Din aceștia însă numai 4 markeri s-au impus prin valori semnificativ diferite la pacienții (STEMI și NSTEMI) сu MACE vs fără MACE: neopterina, endocanul, L-Arginina/ADMA și Ang 1-7/Ang II. Remarcabilă că toți cei 3 markeri ai hemostazei explorați au avut niveluri circulante la pacienții ce au dezvoltat MACE semnificativ peste lotul pacienților fără MACE, care depășeau semnificativ markerul control. Estimarea riscului relativ a permis jalonarea în descreșterea a markerilor privind predicția MACE: von Willebrand/ADAMTS13, microparticulele plachetare, monomerii de fibrină, endocanul, neopterina, Ang 1-7/Ang II, L-Arginina/ADAMTS13. Concluzii. 1. Disfuncția endotelială și periclitarea hemostazei sunt repere fiziopatologice ale dereglării microcirculației coronariene care influențează riscul MACE, iar așa markeri noi cum ar fi raportul von Willebrand/ADAMTS13, microparticulele plachetare, endocanul, raportul Ang 1-7/Ang II și L/Arginină/ADMA au valoare predictivă notabilă asupra MACE.2. Întrucât DMC poate fi un mecanism cheie al ischemiei cordului și în boala coronariană cronică non-obstructivă (<50%) evaluarea acesteia, inclusiv prin predictorii identificați, are conotații diagnostice și prognostice concludente.
Referințe
Yang Z, Liu Y, Li Z et al. Coronary microvascular dysfunction and cardiovascular disease: Pathogenesis, associations and treatment strategies. Biomedicine & Pharmacotherapy. 2023, 164, 115011, ISSN 0753-3322. https://doi.org/10.1016/j.biopha.2023.115011.
Takahashi S, Papafaklis M. Low endothelial shear stress predicts the progression of coronary artery disease with increasing plaque eccentricity: an in vivo natural history study of atherosclerosis in humans. European Heart Journal. 2012, 33(suppl 1):355. DOI:10.1093/eurheartj/ehs282.
Popovici M, Ivanov V, Popovici I et al. Panoul multi-marker la pacienții cu infarct miocardic acut fără supradenivelarea de segment ST: repere patogenetice și de diagnostic. Buletinul AȘM, Științe Medicale. 2023, 1(75): 33-40. DOI: https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.05.
Popovici M, Ivanov V, Popovici I et al. NET-OZA în infarctul miocardic acut fără elevarea segmentului ST: semnificații fiziopatologiceși markeri circulanți. Buletinul AȘM, Științe Medicale. 2023, 1(75): 17-23. DOI: https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.05.
Popovici M, Loffredo L, Ivanov V et al. Rolul disbiozei intestinale în disfuncția endotelială la pacienții cu angină microvasculară. Buletinul AȘM, Științe Medicale. 2023, 1(75): 7-16. DOI: https://doi.org/10.52692/1857-0011.2023.1-75.05.
Stătescu C, Anghel L, Tudurachi BS et al. From classic to modern prognostic biomarkers in patients with acute myocardial infarction. Int J Mol Sci. 2022, 23(16): 9168. doi: 10.3390/ijms23169168.
Chakrala T, Prakash R, Valdes C et al. Circulating Biomarkers in Coronary Microvascular Dysfunction. Journal of the American Heart Association. 2023, 2:e029341. https://doi.org/10.1161/JAHA.122.029341.
Rocco E, Grimaldi MC, maino A et al. Advances and Challenges in Biomarkers Use for Coronary Microvascular Dysfunction: From Bench to Clinical Practice. J Clin Med. 2022, 11(7): 2055. DOI: 10.3390/jcm11072055.
Awuah A, Moore JS, Nesbit MA et al. A novel algo- rithm for cardiovascular screening using conjunctival mi- crocirculatory parameters and blood biomarkers. Sci Rep. 2022, 12:6545. https://doi.org/10.1038/s41598-022-10491-7.
Reardon B, Pasalic L, Favaloro EJ et al. The intriguing relationships of von Willebrand factor, ADAMTS13 and cardiac disease. J Cardiovasc Dev. Dis. 2021, 8(9), 115. https://doi.org/10.3390/jcdd8090115.
Anderson RD, Pepine CJ. The coronary microcirculation in STEMI: the next frontier? European Heart Journal. 2015, 36, 3178–3181. doi:10.1093/eurheartj/ehv495.
Vaidya K, Tucker B, Patel S, Ng MKC. Acute Coronary Syndromes (ACS)—Unravelling Biology to Identify New Therapies—The Microcirculation as a Frontier for New Therapies in ACS. Cells. 2021, 10(9):2188. doi: 10.3390/cells10092188.
Ciobanu L, Popovici I, Ivanov V, Cobet V, Ivanov V, Popovici M. Diagnostic and prognostic value of neopterin and RNA-ase in patients with STEMI and NSTEMI. European Heart Journal. 2020, Volume 41, Issue Supplement 2. ehaa946.1681, https://doi.org/10.1093/ehjci/ehaa946.1681.
Vorobeva DA, Ryabov V, Lugacheva JG et al. Relationships between indicators of prothrombotic activity and coronary microvascular dysfunction in patients with myocardial infarction with obstructive and non-obstructive coronary artery disease. BMV Cardiovasc Disord. 2022, 22:530. doi: 10.1186/s12872-022-02985-z.
Kang MG, Koo B-K, Tantry US. Association between thrombogenicity indices and coronary microvascular dysfunction in patients with acute myocardial infarction. JACC Basic Transl Sci. 2021. 6(9–10): 749–761. doi:10.1016/j.jacbts.2021.08.007.eCollection2021Sep-Oct.
Wang K, Basu R, Poglitsch M, Bakal JA et al. Elevated Angiotensin 1–7/Angiotensin II ratio predicts favorable outcomes in patients with heart failure. Circulation: Heart Failure. 2020, 13(7):e006939. https:// doi.org/10.1161/CIRCHEARTFAILURE.120.006939.
Yu E, Ruiz-Canela M, Hu FB et al. Plasma Arginine/ Asymmetric Dimethylarginine Ratio and Incidence of Cardiovascular Events: A Case-Cohort Study. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. 2017, 102 (6):1879–1888. https://doi.org/10.1210/jc.2016-3569.
Cziraki A, Lenkey Z, Sulyok E et al. L-Arginine- Nitric Oxide-Asymmetric Dimethylarginine pathway and the coronary circulation: translation of basic science results to clinical practice. Front Pharamcol. 2020, 11:569914. doi: 103389/fphar.2020.569914.
Canu M, Khouri C, Marliere S et al. Prognostic significance of severe coronary microvascular dysfunction post-PCI in patients with STEMI: A systematic review and meta-analysis. PLOS ONE. 2021, 17(5):e0268330. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0268330.
Alam S, Pepine CJ. Physiology and functional significance of the coronary microcirculation: An overview of its implications in health and disease. American Heart Journal Plus: Cardiology Research and Practice. 2024, 40:2024, 100381. https://doi.org/10.1016/j.ahjo.2024.100381.
Zhang W, Singh S, Liu L et al. Prognostic value of coronary microvascular dysfunction assessed by coronary angiography-derived index of microcirculatory resistance in diabetic patients with chronic coronary syndrome. Cardiovasc Diabetol. 2022, 21: 222. https://doi.org/10.1186/s12933-022-01653-y.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2024 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
