FACTORI DE PROGNOZA A MORTALITĂȚII INTRASPITALICEȘTI ÎN INFARCTUL DE MIOCARD FĂRĂ SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST

Autori

  • Mihaela MUNTEANU IMSP Institutul de Cardiologie
  • Victoria IVANOV IMSP Institutul de Cardiologie
  • Mihail POPOVICI IMSP Institutul de Cardiologie

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.1-78.05

Cuvinte cheie:

NSTEMI, factori de risc, mortalitate intraspitalicească, RNL

Rezumat

Introducere. Deși în ultimele decenii s-au realizat progrese notabile în managementul pacienților cu infarct miocardic fără supradenivelarea segmentului ST (NSTEMI), rata mortalității intraspitalicești rămâne ridicată. Aceasta depinde de un șir de factori: demografici, antropometrici, temporali, socio-economici, etnici și altele. Astfel, decelarea unui algoritm de factori cu valoare predictivă asupra riscului mortalității intraspitalicești se anunță un reper important în contextul gestionării corespunzătoare a acestora. Scopul studiului a fost evaluarea factorilor de prognostic asociați cu moartea intraspitalicească la pacienții cu NSTEMI revascularizați prin intervenție coronariană percutană cu stent (PCI). Materiale și metode. În studiu observațional realizat în perioada 2020-2023 au fost incluși 550 de pacienți cu NSTEMI revascularizați prin PCI. În baza evidențelor clinice și paraclinice de la admitere (date demografice, factorii de risc cardiovascular, istoricul bolii cardiovasculare, comorbidități, prezentarea clinică, clasa Killip, date de laborator, electrocardiograma, ecocardiograma selectate din chestionarul de 180 de puncte) s-au selectat predictorii plauzibili ai mortalității în contextul estimării comparative a 2 loturi: primul - lotul celor decedați (n=23; 4,18%) și al doilea – lotul pacienților care au supraviețuit (n=527, 95,82%).Rezultate. Vârsta medie a pacienților decedați era de 71,39± 2,05 ani vs 66,24±0,45 ani, p<0,05, față de pacienții care au supraviețuit. Bolnavii din primul lot, cei decedați intraspitalicesc, s-au prezentat cu un grad avansat (clasa Killip III și IV) al insuficienței cardiace (14 (60,8%) vs 56 (10,6%), p<0,001) iar frecvența contracțiilor cardiace era 92,36±4,77 vs 79,71±0,83 bătăi/minut, p<0,05 la pacienții supraviețuitori. Valorile NT proBNP la pacienții din lotul întâi au fost de 14127,85±3953,53 ng/mL vs 3869,08±412,26 ng/mL, p<0,05, viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) a fost 31,09±4,08 vs 20,59±0,70 mm/oră, p<0,05, creatinina a avut valoarea 133,0±10,23 µmol/L vs 106,85±2,71 µmol/L, p<0,05 și urea a fost 16,00±2,77 mmol/L vs 8,12±0,20 mmol/L, p<0,05. În lotul celor decedați, raportul neutrofile-limfocite, unul dintre factorii care reflectă starea de inflamație sistemică, a a atins valori de 6,607±0,099 vs 3,254±0,084, p<0,01, la supraviețuitori. Scorul GRACE a fost mai mare în grupul pacienților decedați (148,3±5,2 vs 121,9±1,2; p<0,001).Concluzii. Rata pacienților cu infarct NSTEMI care au decedat în spital rămâne înaltă în Republica Moldova (4,18%) față de cea raportată în registrul multicentric european (1,0-2,8%). Conform datelor obținute, factorii de risc, care influențează negativ prognosticul pacienților cu NSTEMI revasculrizați prin PCI sunt: vârsta mai mare decât >71 ani, FCC peste 90 bătăi/min, insuficiența cardiacă avansată, valori majorate ale NT proBNP, creatinina crescută, Scorul GRACE peste 143 de puncte, raportul neutrofile-limfocite peste 6,607, precum și prezența comorbidități cum este boală obstructivă cronică pulmonară (BPCO).

Biografii autori

Mihaela MUNTEANU, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor în științe medicale, cercetător științific

Victoria IVANOV, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. cercetător

Mihail POPOVICI, IMSP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. universitar, academician al AȘM

Referințe

Lozano R, Naghavi M, Foreman K, Lim S, Shibuya K, Aboyans V, et al. Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010. Lancet. 2012 Dec 15; 380(9859):2095-128. https://doi.org/10.1016/S0140- 6736(12)61728-0

Puymirat, E.; Simon, T.; Cayla, G.; Cottin, Y.; Elbaz, M.; Coste, P.; Lemesle, G.; Motreff, P.; Popovic, B.; Khalife, K.; et al. Acute Myocardial Infarction: Changes in Patient Characteristics, Management, and 6-Month Outcomes Over a Period of 20 Years in the FAST-MI Program (French Registry of Acute ST- Elevation or Non-ST-Elevation Myocardial Infarction) 1995 to 2015. Circulation 2017, 136, 1908–1919. [CrossRef] [PubMed]

Saito, Y.; Oyama, K.; Tsujita, K.; Yasuda, S.; Kobayashi, Y. Treatment strategies of acute myocardial infarction: Updates on revascularization, pharmacological therapy, and beyond. J. Cardiol. 2022; in press. [CrossRef] [PubMed]

a. Park HW, Yoon CH, Kang SH, Choi DJ, Kim HS, Cho MC, et al. Early- and late-term clinical outcome and their predictors in patients with ST-segment elevation myocardial infarction and non-ST-segment elevation myocardial infarction. Int J Cardiol. 2013 69(4):254–61

de Vreede, J.J.; Gorgels, A.P.; Verstraaten, G.M.; Vermeer, F.; Dassen, W.R.; Wellens, H.J. Did prognosis after acute myocardial infarction change during the past 30 years? A meta-analysis. J. Am. Coll. Cardiol. 1991, 18, 698–706. [CrossRef]

Park HW, Yoon CH, Kang SH, Choi DJ, Kim HS, Cho MC, et al. Early- and late-term clinical outcome and their predictors in patients with ST-segment elevation myocardial infarction and non-ST-segment elevation myocardial infarction. Int J Cardiol. 2013 69(4):254–61

Puymirat E, Simon T, Cayla G, et al. Acute myocardial infarction: Changes patient characteristics, man- agement, and 6-month outcomes over a period of 20 yearin the FAST-MI program (French registry of acute ST-ele-vation or non-ST-elevation myocardial infarction) 1995 to 2015. Circulation 2017; 136(20):1908–19.

Khera S, Kolte D, Aronow WS, et al. Non-ST-el- evation myocardial infarction in the United States: Con-temporary trends in incidence, utilization of the early invasive strategy, and in-hospital outcomes. J Am Heart Assoc 2014;3(4). e000995

Ghorashi et al. Predictors of in-hospital mortality in diabetic patients with non-ST-elevation myocardial infarction. The Egyptian Heart Journal 74:20 (2022);

Saadiq M Moledina, Evangelos Kontopantelis, Harindra C Wijeysundera, Shrilla Banerjee, Harriette G C Van Spall, Chris P Gale, Benoy N Shah, Mohamed O Mohamed, Clive Weston, Ahmad Shoaib, Mamas A Mamas. Ethnicity-dependent performance of the Global Registry of Acute Coronary Events risk score for prediction of non-ST-segment elevation myocardial infarction in-hospital mortality: nationwide cohort study. European Heart Journal, Volume 43, Issue 24, 21 June 2022, Pages 2289–2299,

Nadarajah, Ramesh, et al. Presentation, care and outcomes of patients with NSTEMI according to World Bank country income classification: the ACVC-EAPCI EORP NSTEMI Registry of the European Society of Cardiology. European heart journal. Quality of care & clinical outcomes (2023).

Marrugat J, Garcı ́a M, Elosua R, et al. Short-term (28 days) prognosis between genders according to the type of coronary event (Q-wave versus non-Q-wave acute myocardial infarction versus unstable angina pectoris). Am J Cardiol. 2004;94: 1161–1165

Chao-Hui Dong, Zhang-Min Wang, Si-Yu Chen, Neutrophil to lymphocyte ratio predict mortality and major adverse cardiac events in acute coronary syndrome: A systematic review and meta-analysis. Clinical Biochemistry,Vol. 52, 2018, 131-136,

Kristian Thygesen, Joseph S Alpert, Allan S Jaffe, Bernard R Chaitman, Jeroen J Bax, David A Morrow, Harvey D White, ESC Scientific Document Group, Fourth universal definition of myocardial infarction (2018), European Heart Journal, Volume 40, Issue 3, 14 January 2019, Pages 237–269,

Ghorashi et al. Predictors of in-hospital mortality in diabetic patients with non-ST-elevation myocardial infarction. The Egyptian Heart Journal 74:20 (2022);

P. Scicchitano et al. Clinical Predictors of one-year mortality after acute coronary syndrome: The Apuglia Ponte ACS Registry, ANMCO Congress, Rimini may 2023

Ji, Zhenjun, et al. The neutrophil-to-lymphocyte ratio is an important indicator predicting in-hospital death in AMI patients. Frontiers in Cardiovascular Medicine 8 (2021): 706852

Sato, Takanori, et al. Prognostic factors of in-hospital mortality in patients with acute myocardial infarction complicated by cardiogenic shock. Life 12.10 (2022): 1672.

Kasim, Sazzli, et al. In-hospital mortality risk stratification of Asian ACS patients with artificial intelligence algorithm. Plos one 17.12 (2022): e0278944.

Zhang M, Cheng Y-J, Zheng W-p, Liu G-H, Chen H-S, Ning Y, et al. Impact of chronic obstructive pulmonary disease on long-term outcome in patients with coronary artery disease undergoing percutaneous coronary intervention. BioMed Res Int. 2016;2016

Komiyama, Kota, et al. In-hospital mortality analysis of Japanese patients with acute coronary syndrome using the Tokyo CCU Network database: Applicability of the GRACE risk score. Journal of Cardiology 71.3 (2018): 251-258.

Descărcări

Publicat

2024-08-05

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##