CONTIGUITATEA FUNCȚIONALĂ A CORDULUI ÎN REMODELAREA POST-INFARCT A MIOCARDULUI

Autori

  • Mihaela MUNTEANU ISMP Institutul de Cardiologie
  • Mihail POPOVICI ISMP Institutul de Cardiologie
  • Victoria IVANOV ISMP Institutul de Cardiologie
  • Lucia CIOBANU ISMP Institutul de Cardiologie
  • Ion POPOVICI ISMP Institutul de Cardiologie
  • Ion MORARU ISMP Institutul de Cardiologie
  • Valeriu COBEȚ Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.1-78.12

Cuvinte cheie:

remodelare post-infarct, funcția cordului izolat, reactivitate coronariană

Rezumat

Scop. Evaluarea in vitro a particularităților funcționale ale VS în cadrul IC la sfârșitul perioadei de remodelare post- infarct a miocardului pentru identificarea mecanismelor patogenetice compensatorii și decompensatorii. Material și metode. Infarctul miocardic s-a reprodus la șobolani albi de laborator prin administrarea în 2 prize a isoproterenolului (IMI). Statusul funcțional al cordului izolat s-a estimat la sfârșitul modelului de IMI (statusul funcțional inițial) și după 4 săptămâni (perioada instalării remodelării miocardului) la conotația aprecierii inotropismului miocardic al acțiunea ET-1, inclusiv pe fundalul efortului cu volum și rezistență, toleranței la ischemie și reperfuzie, precum și a reactivității coronariene la diferite stimulări (acetilcolină, bradikinină, adenozină, epoxieicosatriene). Rezultate. Remodelarea post-infarct a miocardului s-a impus prin reversia efectului inotrop negativ al cordului la acțiunea ET-1 în răspuns pozitiv, manifestat prin creșterea cu până la 10% a presiunii sistolice a VS și debitului cardiac. Acest reviriment s-a asociat cu creșterea valorii -dP/dTmax și +dP/dT max, indicatori ai relaxării și contracției izovolumice a cordului, cu până la 9,3%, fapt ce a condus la ameliorarea reglării hetero- și homeometrice a VS, în special notabilă fiind optimizarea adaptării cordului la efort cu rezistență, inclusiv pe fundalul premedicației cu ET-1. Fenomenul coronarian Gregg dependent de endoteliu s-a decelat la noima majorării rezervei funcționale coronariene la acțiunea acetilcolinei, adenozinei și bradikininei cu până al 43%. Remarcabil că pe fundalul remodelării post-infarct a miocardului s-a redus cota coronarodilatării a bradikininei mediate de receptorii B1 și a crescut aportul receptorilor endoteliali B2. Totodată, este iminentă creșterea toleranței miocardului la ischemie (30 min) și reperfuzie (45 min), astfel că valoarea presiunii telediastolice a VS a fost semnificativ subiacentă indicelui IMI. Concluzii. 1. Contiguitatea funcțională a cordului în remodelarea post-infarct a miocardului se impune prin ameliorarea inotropismului miocardic și apariția răspunsului pozitiv la acțiunea ET-1 manifestat prin creșterea presiunii sistolice a VS și a debitului cardiac. 2. Revirimentul inotrop s-a asociat cu creșterea velocității relaxării și contracției izovolumice a cordului, fapt ce a condus la ameliorarea reglării homeometrice a VS și adaptării cordului la efort cu rezistență. 3. Un marker fiziopatologic important al IC post-infarct este creșterea cotei coronarodilatării a bradikininei mediate de receptorii B1, iar reducerea acesteia în asociere cu creșterea cotei coronarodilatării mediate de receptorii B2 este o predicție a remodelării post-infarct pozitive a miocardului și ameliorării evoluției IC.

Biografii autori

Mihaela MUNTEANU, ISMP Institutul de Cardiologie

doctor în științe medicale, cercetător științific

Mihail POPOVICI, ISMP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. universitar, academician AȘM

Victoria IVANOV, ISMP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, prof. cercetător

Lucia CIOBANU, ISMP Institutul de Cardiologie

doctor habilitat în științe medicale, conf. cercetător

Ion POPOVICI, ISMP Institutul de Cardiologie

student medicinist, anul VI

Ion MORARU, ISMP Institutul de Cardiologie

doctor în științe medicale, conf. cercetător

Valeriu COBEȚ, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Referințe

Xu K, Pagano J, Chow K et al. Cardiac remodeling predicts outcome in patients with chronic heart failure. ESC Heart Failure. 2021, 8(6):5352-5362. doi: 10.1002/ ehf2.13626.

Burchfield JS, Xie J, Hill JA. Pathological ventricular remodeling. Mechanisms: Part 1 of 2. Circulation. 2013, 128:388-400. https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.113.001878.

Frantz S, Hundertmark MJ, Schula-Menger J et al. Left ventricular remodelling post-myocardial infarction: pathophysiology, imaging, and novel therapies. European Heart Journal. 2022, 43(27):2549–2561. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehac223

Batt AS, Ambrosy AP, Velazquez EJ. Adverse Remodeling and Reverse Remodeling After Myocardial Infarction. Curr Cardiol Rep. (2017), 19:71 DOI: 10.1007/ s11886-017-0876-4.

Bostan MM, Stătescu C, Anghel L et al. Post- Myocardial Infarction Ventricular Remodeling Biomarkers—The Key Link between Pathophysiology and Clinic. Biomolecules. 2020, 10(11):1587. https://doi.org/10.3390/biom10111587.

Jiang H, Fang T, Cheng Z. Mechanism of heart failure after myocardial infarction. J of International Medical research. 2023, 51(10). https://doi.org/10.1177/03000605231202.

Popovici M, Munteanu M, Popovici I et al. Beneficiul tratamentului antiinflamator prin IL-10 dovedit în modele experimentale de insuficiență cardiacă. Buletinul AȘM, Științe Medicale. 2022, 1(72): 65-72. DOI: https://doi.org/10.52692/1857-0011.2022.1-72.11.

Langendorff O. Untersuchungen am unverlebenden augetierherzev. Pflugers Arch. 1985, vol. 61, p. 291-32.

Neely J., Rovetto M. Techniques for perfusing isolated rat heart. Methods Enzymol. 1975, vol. 39, p. 43- 60.

Jonca D, Melencovsky V, Stehilk et al. Heart failure after myocardial infarction: incidence and predictors. ESC Heart Failure. 2021, 8(1):222-237. doi: 10.1002/ ehf2.13144.

Swaroop G. Post-myocardial Infarction Heart Failure: A Review on Management of Drug Therapies. Cureus. 2022, 14(6): e25745. doi:10.7759/cureus.25745.

Subahi A, Abdulalh A, Yassin AS et al. Impact and Outcomes of Patients with Congestive Heart Failure Complicating Non-ST-Segment Elevation Myocardial Infarction,Results from a Nationally-Representative United States Cohort. Cardiovascular Revascularization Medicine. 2019, 20(8):659-662. https://doi.org/10.1016/j.carrev.2018.09.008.

Yeoh SE, Docherty KF, Campbell RT et al. Endothelin-1, outcomes in patients with heart failure and reduced ejection fraction, and effects of Dapagliflozin: Findings from DAPA-HF. Circualiton. 2023, 147:1670-1683. https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.122.063327.

Civeri G, Iop L, Tona F. Antibodies against Angiotensin II Type 1 and Endothelin 1 Type A Receptors in Cardiovascular Pathologies. Int J Mol Sci. 2022, 23(2):927. doi: 10.3390/ijms23020927.

Catar R, Herse-Naether M, Zhu N. Autoantibodies Targeting AT1- and ETA-Receptors Link Endothelial Proliferation and Coagulation via Ets-1 Transcription Factor. Int J Mol Sci. 2022 Jan; 23(1): 244. doi: 10.3390/ ijms23010244.

Yang Z, Liu Y, Li Z et al. Coronary microvascular dysfunction and cardiovascular disease: Pathogenesis, associations and treatment strategies. Biomedicine & Pharmacotherapy. 2023, 164, 115011, ISSN 0753-3322. https://doi.org/10.1016/j.biopha.2023.115011.

Tschope C, Spillmann F, Altmann C et al. The bradykinin B1 receptor contributes to the cardioprotective effects of AT1 blockade after experimental myocardial infarction. Cardiovasc Res. 2004, 61(3):559-569. DOI:10.1016/j.cardiores.2003.10.018.

Popovici M, Ivanov M, Cobet V et al. Vanhoutte and Bowditch phenomena in heart failure: their relation to ischemia-reperfusion impact. European Journal of Heart Failure. European Society of Cardiology 20 (Suppl. S1). 2018, p.335-336, P1281. ISSN 1388-9842 (PRINT), ISSN 1879-0844 (ON-LINE). https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1002/ejhf.1197.

Descărcări

Publicat

2024-08-05

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##