MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE HIPERTENSIUNII ARTERIALE ORTOSTATICE
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2024.1-78.24Cuvinte cheie:
hipertensiune, risc cardiovascular, ortostatismRezumat
Definiția, rolul prognostic și importanța clinică a hiperteniunii arteriale ortostatice (HTAo), mult timp au rămas neclare, în contextul în care această patologie este puțin studiată. Date recente, au relatat dovezi conform cărora HTAo corelează cu hipertensiunea arterială mascată, leziuni de organ țintă, apărute în urma elevării valorilor tensionale, apariția diverselor maladii cardiovasculare, precum și un risc sporit de mortalitate. Majoritatea dovezilor provin din studii în care HTAo, a fost definită utilizînd, ca reper, majorarea tensiunii arteriale sistolice, în timp ce relevanța clinică a creșterii valorilor tensionale diastolice, actualmente, este încă neclară. Cel mai recent consens în ceea ce privește termenul de hipertensiune arterială ortostatică, este oferit de Societatea Japoneză de Hipertensiune, care o definește ca creștere a TA sistolice cu ≥20 mmHg, asociate unei valori tensionale sistolice de cel puțin 140 mmHg, la trecerea din clino- în ortostatism. Mecanismele fiziopatologice care stau la baza acestui fenotip de hipertensiune sunt încă controversate, variind în dependență de vârstă. La tineri, activitatea excesivă a sistemului neuroumoral pare să fie cauza determinantă, în timp ce odată cu înaintarea în vârstă, rigiditatea vasculară, joacă un rol semnificativ în apariția hipertensiunii arteriale ortostatice. Analizînd ultimele date din literatura de specialitate, observăm că patologii precum diabetul zaharat, tulburările de activitate ale sistemului baroreflex, hipertensiunea arterială esențială, la fel pot induce apariția HTAo. Persoanele cu tedință de creștere ale valorilor tensiunii arteriale, necesită a fi supuse, măsurărilor periodice ale valorilor tensiunii arteriale, inclusiv în clino și otostatism.
Referințe
Jordan J, Ricci F, Hoffmann F, Hamrefors V, Fedorowski A. Orthostatic hypertension: critical appraisal of an overlooked condition. Hypertension. 2020; 75:1151– 1158. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.120.1434
Kario K. Orthostatic hypertension—a new haemodynamic cardiovascular risk factor. Nat Rev Nephrol. 2013; 9:726–738. doi: 10.1038/nrneph.2013.224
J. Magkas N, Tsioufis C, Thomopoulos C, Dilaveris P, Georgiopoulos G, Doumas M, Papadopoulos D, Tousoulis D. Orthostatic hypertension: from pathophysiology to clinical applications and therapeutic considerations. J Clin Hypertens. 2019; 21:426–433. doi: 10.1111/jch.13491
Jordan J, Biaggioni I, Kotsis V, Nilsson P, Grassi G, Fedorowski A, Kario K. Consensus statement on the definition of orthostatic hypertension endorsed by the American Autonomic Society and the Japanese Society of Hypertension. Clin Auton Res. 2023; 46:291–294. doi: 10.1038/s41440-022-01074-0
Streeten DH, Auchincloss-JH J, Anderson- GH J, Richardson RL, Thomas FD, Miller JW. Orthostatic hypertension. Pathogenetic studies. Hypertension. 1985;7:196–203. doi: 10.1161/01.HYP.7.2.196.
Kario K, Eguchi K, Hoshide S, Hoshide Y, Umeda Y, Mitsuhashi T, Shimada K. U-curve relationship between orthostatic blood pressure change and silent cerebrovascular disease in elderly hypertensives: orthostatic hypertension as a new cardiovascular risk factor. J Am Coll Cardiol. 2002;40:133–141. doi: 10.1016/S0735-1097(02)01923-X.
Hoshide S, Parati G, Matsui Y, Shibazaki S, Eguchi K, Kario K. Orthostatic hypertension: home blood pressure monitoring for detection and assessment of treatment with doxazosin. Hypertens Res. 2012;35:100–106. doi: 10.1038/hr.2011.156.
Kario K, Eguchi K, Nakagawa Y, Motai K, Shimada K. Relationship between extreme dippers and orthostatic hypertension in elderly hypertensive patients. Hypertension. 1998;31:77–82. doi: 10.1161/01. HYP.31.1.77.
Umemura S, Arima H, Arima S, Asayama K, Dohi Y, Hirooka Y, Horio T, Hoshide S, Ikeda S, Ishimitsu T, Ito M, Ito S, Iwashima Y, Kai H, Kamide K, Kanno Y, Kashihara N, Kawano Y, Kikuchi T, Kitamura K, Kitazono T, Kohara K, Kudo M, Kumagai H, Matsumura K, Matsuura H, Miura K, Mukoyama M, Nakamura S, Ohkubo T, Ohya Y, Okura T, Rakugi H, Saitoh S, Shibata H, Shimosawa T, Suzuki H, Takahashi S, Tamura K, Tomiyama H, Tsuchihashi T, Ueda S, Uehara Y, Urata H, Hirawa N (2019) The Japanese Society of Hypertension guidelines for the management of hypertension (JSH 2019). Hypertens Res 42:1235–1481
Brunkwall L, Jönsson D, Ericson U, Hellstrand S, Kennbäck C, Östling G, Jujic A, Melander O, Engström G, Nilsson J, Ohlsson B, Klinge B, Orho-Melander M, Persson M, Nilsson PM (2021) The Malmö Offspring Study (MOS): design, methods and first results. Eur J Epidemiol 36:103–116.
Choi JY, Ryu DR, Lee HY, Lee JH, Hong Y, Park SK, Lee JH, Hwang SJ, Kim KH, Hwa Lee S, Kim SY, Park JH, Kim SH, Kim HL, Choi JH, Kim CH, Cho MC, Kim KI. Association Between Orthostatic Hypertension and Frailty Among Older Patients With Hypertension. Hypertension. 2024 Mar 21. doi: 10.1161/ HYPERTENSIONAHA.123.22382.
Palatini P, Mos L, Rattazzi M, Ermolao A, Battista F, Vriz O, Canevari M, Saladini F. Exaggerated blood pressure response to standing in young-to-middle-age subjects: prevalence and factors involved. Clin Auton Res. 2023; doi: 10.1007/s10286-023-00942-0.
Johansson M, Fedorowski A, Jordan J, Engström G, Nilsson PM, Hamrefors V. Orthostatic blood pressure adaptations, aortic stiffness, and central hemodynamics in the general population: insights from the Malmö Offspring Study (MOS). Clin Auton Res. 2023; 33:29–40. doi: 10.1007/s10286-022-00911-z.
Eguchi K, Kario K, Hoshide S, Ishikawa J, Morinari M, Shimada K. Greater change of orthostatic blood pressure is related to silent cerebral infarct and cardiac overload in hypertensive subjects. Hypertens Res. 2004; 27:235–241. doi: 10.1291/hypres.27.235.
Mesquita P, Queiroz D, Lamartine de Lima Silva V, Texeira VC, Vilaça de Lima YR, Júnior ER, Garcia J, Bandeira F. Prevalence of orthostatic hypertension in elderly patients with type 2 diabetes.Int J Endocrinol. 2015; 2015:463487. doi: 10.1155/2015/463487.
Palatini P, Mos L, Saladini F, Rattazzi M. Blood pressure hyperreactivity to standing: a predictor of adverse outcome in young hypertensive patients. Hypertension. 2022; 79:984–992. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.121.1857.
Thomas RJ, Liu K, Jacobs DR, Bild DE, Kiefe CI, Hulley SB. Positional change in blood pressure and 8-year risk of hypertension: the CARDIA Study. Mayo Clin Proc. 2003; 78:951–958. doi: 10.4065/78.8.951.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2024 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
