GHID PENTRU EXAMINAREA ANTROPOMETRICĂ A ADULȚILOR

Autori

  • Inesa GUȚAN Instituția medico - sanitară publică Institutul de Cardiologie; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
  • Eleonora VATAMAN Instituția medico - sanitară publică Institutul de Cardiologie; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.1-81.21

Cuvinte cheie:

parametri antropometrici, circumferințele corpului, obezitate

Rezumat

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, supraponderalitatea și obezitatea determină dezvoltarea: diabetului zaharat de tip 2 până la 44 - 57%, cardiopatiei ischemice - 17 - 23%, hipertensiunii arteriale - 17%, și altor patologii cunoscute. Conform estimărilor, obezitatea, duce la o creștere a riscului de mortalitate cardiovasculară de 4 ori și a mortalității cauzate de cancer de 2 ori [31].În acest context, ghidul dat oferă o sinteză practică a principalelor metode de evaluare a statusului nutrițional și a compoziției corporale, cu aplicabilitate în practica clinică. Sunt descrise tehnici standardizate de măsurări directe, circumferințe relevante, precum și metode indirecte de estimare a compoziției corporale. Ghidul include un tablou actualizat al celor mai utilizați indici antropometrici, evidențiind utilitatea lor în screening-ul obezității și în predicția riscului cardiovascular. Informațiile sunt fundamentate pe recomandări internaționale și însoțite de praguri clinice validate.Lucrarea se dorește a fi un instrument de referință pentru clinicieni în evaluarea antropometrică a adulților în contextul evaluării riscului cardiometabolic.

Biografii autori

Inesa GUȚAN, Instituția medico - sanitară publică Institutul de Cardiologie; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, supraponderalitatea și obezitatea determină dezvoltarea: diabetului zaharat de tip 2 până la 44 - 57%, cardiopatiei ischemice - 17 - 23%, hipertensiunii arteriale - 17%, și altor patologii cunoscute. Conform estimărilor, obezitatea, duce la o creștere a riscului de mortalitate cardiovasculară de 4 ori și a mortalității cauzate de cancer de 2 ori [31].În acest context, ghidul dat oferă o sinteză practică a principalelor metode de evaluare a statusului nutrițional și a compoziției corporale, cu aplicabilitate în practica clinică. Sunt descrise tehnici standardizate de măsurări directe, circumferințe relevante, precum și metode indirecte de estimare a compoziției corporale. Ghidul include un tablou actualizat al celor mai utilizați indici antropometrici, evidențiind utilitatea lor în screening-ul obezității și în predicția riscului cardiovascular. Informațiile sunt fundamentate pe recomandări internaționale și însoțite de praguri clinice validate.Lucrarea se dorește a fi un instrument de referință pentru clinicieni în evaluarea antropometrică a adulților în contextul evaluării riscului cardiometabolic.

Eleonora VATAMAN, Instituția medico - sanitară publică Institutul de Cardiologie; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dr. hab. șt. med., prof. univ.

Referințe

Centers for Disease Control and Prevention (CDC), National Center for Health Statistics (NCHS), National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Anthropometry Procedures Manual. CDC, 2021.

Górnicka M, Szewczyk K, Białkowska A, Jancichova K, Habanova M, Górnicki K, Hamulka J. Anthropometric indices as predictive screening tools for obesity in adults. Appl. Sci., 2022; 12:6165.

Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis Center. Manual of Operations. 2022; Version 11.

Best C, Shepherd E. Accurate measurement of weight and height 1: weighing patients. Nurs. Times, 2020; 116(4):50–52.

Du Bois D, Du Bois EF. A formula to estimate the approximate surface area if height and weight be known. Arch. Intern. Med., 1916; 17(6):863–871.

National Institutes of Health. The Practical Guide to the Identification, Evaluation and Treatment of Overweight and Obesity in Adults. NIH, Bethesda, 2000.

World Health Organization. Waist Circumference and Waist-Hip Ratio: Report of a WHO Expert Consultation. WHO, Geneva, 2008.

Ben-Noun LL, Laor A. Relationship between changes in neck circumference and cardiovascular risk factors. Exp. Clin. Cardiol., 2006; 11(1):14–20.

Roy NC. Use of mid-upper arm circumference for evaluation of nutritional status of children and for identification of high-risk groups for malnutrition in rural Bangladesh. J. Health Popul. Nutr., 2000; 18:171–180.

DAPA Toolkit. Diet, Anthropometry and Physical Activity Measurement Toolkit. https://dapa-toolkit.mrc.ac.uk (accessed 26 May 2022).

Tsai AC, Chang TL, Yang TW, Chang-Lee SN, Tsay SF. A modified mini nutritional assessment without BMI predicts nutritional status of community-living elderly in Taiwan. J. Nutr. Health Aging, 2010; 14:183–189.

Casadei K, Kiel J. Anthropometric Measurement. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan–. PMID: 30726000.

Azevedo FM, de Freitas Rocha AR, Morais DC, Ribeiro SAV, Gonçalves VSS, do Carmo Castro Franceschini S, Priore SE. Body fat is superior to body mass index in predicting cardiometabolic risk factors in adolescents. Int. J. Environ. Res. Public Health, 2023; 20:2074.

Lee DH, Keum N, Hu FB, et al. Development and validation of anthropometric prediction equations for lean body mass, fat mass and percent fat in adults. Br. J. Nutr., 2017; 118(10):858–866.

Wu LW, Lin YY, Kao TW, Lin CM, Liaw FY, Wang CC, Peng TC, Chen WL. Mid-arm muscle circumference as a significant predictor of all-cause mortality in male individuals. PLoS One, 2017; 12(2):e0171707.

Grodner M, Long S, DeYoung S. Nutrition in patient care. DeYoung S (ed). Foundations and Clinical Applications of Nutrition: A Nursing Approach. 3rd ed. Elsevier, 2004:406–407.

Lu Q, Wang R, Lou DH, Ma CM, Liu XL, Yin FZ. Mid-upper-arm circumference and arm-to-height ratio in evaluation of overweight and obesity in Han children. Pediatr. Neonatol., 2014; 55(1):14–19.

Bertoli S, Leone A, Krakauer NY, Bedogni G, Vanzulli A, Redaelli VI, De Amicis R, Vignati L, Krakauer JC. Association of Body Shape Index (ABSI) with cardio- metabolic risk factors: a cross-sectional study. PLoS One, 2017; 12(9):e0185013.

Thomas DM, Bredlau C, Bosy-Westphal A, Mueller M, Shen W, Gallagher D, Maeda Y, McDougall A, Peterson CM, Ravussin E, et al. Relationships between body roundness with body fat and visceral adipose tissue. Obesity, 2013; 21:2264–2271.

Zhang X, Ma N, Lin Q. Anthropometric predictors of health risk. JAMA Netw. Open, 2024; published online Jun 5.

Zierle-Ghosh A, Jan A. Physiology, Body Mass Index. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan–.

Gallagher D, Heymsfield SB, Heo M, Jebb SA, Murgatroyd PR, et al. Healthy percentage body fat ranges: an approach for developing guidelines based on BMI. Am. J. Clin. Nutr., 2000; 72:694–701.

Amato MC, Giordano C, Galia M, et al. Visceral adiposity index: a reliable indicator of visceral fat function associated with cardiometabolic risk. Diabetes Care, 2010; 33(4):920–922.

Amato MC, Giordano C. Visceral adiposity index: an indicator of adipose tissue dysfunction. Int. J. Endocrinol., 2014; 2014:730827.

Kouli GM, Panagiotakos DB, Kyrou I, et al. Visceral adiposity index and 10-year cardiovascular disease incidence: the ATTICA Study. Nutr. Metab. Cardiovasc. Dis., 2017; 27(10):881–889.

Amato MC, Giordano C, Pitrone M, Galluzzo A. Cut- off points of the visceral adiposity index identifying a visceral adipose dysfunction associated with cardiometabolic risk in a Caucasian cohort. Int. J. Endocrinol., 2014; 2014:730827.

World Health Organization. Waist circumference and waist–hip ratio: Report of a WHO expert consultation. Geneva, 2008.

Mørkedal B, Romundstad PR, Vatten LJ. Informativeness of indices of blood pressure, obesity and serum lipids in relation to ischaemic heart disease mortality: the HUNT-II study. Eur. J. Epidemiol., 2011; 26(6):457–464.

Lee CM, Huxley RR, Wildman RP, Woodward M. Indices of abdominal obesity are better discriminators of cardiovascular risk factors than BMI: a meta- analysis. J. Clin. Epidemiol., 2008; 61(7):646–653.

National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Obesity: Identification and Classification of Overweight and Obesity (update). NICE, 2022.

Protocol clinic Național. Obezitatea la adult. Ediția I. PCN-424, Chișinău, 2023.

Descărcări

Publicat

2025-10-20

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##