CORELAȚIA DINTRE BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN, SINDROMUL DE APNEEA OBSTRUCTIVĂ ÎN SOMN ȘI DECLINUL COGNITIV
DOI:
https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.3-83.42Cuvinte cheie:
BRGE, SAOS, tulburări cognitive.Rezumat
Introducere. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) afectează aproximativ 10–40% dintre adulți la nivel global, în timp ce Sindromul de apneea obstructivă în somn (SAOS) are o prevalență estimată între 9–38% în populația adultă. Concomitența celor două afecțiuni este aproximativ 40–60% și este asociată cu tulburări cognitive subtile la peste 50% dintre aceștia, afectând memoria, atenția și funcțiile executive.
Material și metodă. Studiul a inclus 30 de pacienți cu BRGE, consultați sau tratați la IMSP Spitalul Clinic de Recuperare și Îngrijiri Cronice, Chișinău. Riscul de SAOS a fost evaluat prin chestionarul STOP-Bang, iar funcția cognitivă prin chestionarul AD-8. În paralel, s-a realizat un review al literaturii publicate între 2015–2025, pentru a integra date recente privind prevalența, mecanismele și interacțiunea dintre BRGE, SAOS și tulburările cognitive.
Rezultate. În cadrul studiului (n=30, vârsta medie 59,7 ani, 60% femei), 83% dintre pacienți cu BRGE au prezentat risc intermediar sau mare a Sindromului de apnee obstructivă în somn (STOP-Bang ≥3), iar 60% scoruri AD-8 ≥2, sugestive pentru declin cognitiv. IMC (indecele de masa corporală) s-a corelat puternic cu circumferința abdominală (r=0,71), iar STOP-Bang cu greutatea (r=0,59) și circumferința gâtului (r=0,55). Vârsta a fost moderat asociată cu AD-8 (r=0,32).
Concluzii. Screeningul integrat al pacienților cu BRGE pentru SAOS și tulburări cognitive, utilizând STOP-Bang și AD-8, permite identificarea timpurie a pacienților cu risc crescut. Consultul neurologic este esențial pentru diferențierea deficitelor cognitive secundare somnului fragmentat de tulburările neurodegenerative. Managementul multidisciplinar poate îmbunătăți calitatea somnului, reduce simptomele digestive și preveni deteriorarea cognitivă.
Referințe
Mo L., Liu Z., Cao W., et al. Global, regional, and national burden of gastroesophageal reflux disease (1990–2021): age-period-cohort analysis and Bayesian projections. Front Public Health., 2025;13:1576527.
Scorpan A., Bivol G., Scurtu A., Istrati V., Sârbu O., Calin Gh., Stoica M. Clasificarea clinica a bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE). In: Congresul Medicilor de Familie din Republica Moldova, Ed. 5, 17-18 mai 2014, Chisinau. Chişinău: CEP Medicina, 2024, Ediția 5, pp. 189-201. ISBN (pdf) 978-9975-82- 377-7.
Fakhre Yaseri H. Gender is a risk factor in patients with gastroesophageal reflux disease. Med J Islam Repub Iran., 2017;31:58.
Senaratna C.V., Perret J.L., et al. Prevalence of obstructive sleep apnea in the general population: a systematic review. Sleep Med Rev., 2017;34:70–81.
Cunningham J., Hunter M., Budgeon C., et al. The prevalence and comorbidities of obstructive sleep apnea in middle-aged men and women: the Busselton Healthy Ageing Study. J Clin Sleep Med., 2021;17(10):2029–2039.
St-Onge M.P., et al. Sleep duration and quality: impact on lifestyle behaviors and cardiometabolic
health: a scientific statement from the American Heart Association. Circulation., 2016;134:e367–e386.
El Hage Chehade N., et al. Association between obstructive sleep apnea and gastroesophageal reflux disease: a systematic review and meta-analysis. J Gastroenterol Hepatol., 2023;38(8):1244–1251.
Stoica M., Caliga E., Sârbu O., Sasu D., Gavriliuc S., Scurtu A., Scorpan A., Istrati V. Sintropia - boala de reflux gastroesofagian și boala cardiacă ischemică - metodelede diagnostic și tactica de tratament. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină , 2023, nr. 4(97_S), pp. 33- 39. ISSN 1729-8687.
Shibli F., et al. Nocturnal gastroesophageal reflux disease (GERD) and sleep: an important relationship that is commonly overlooked. J Clin Gastroenterol., 2020;54:663–674.
Orr W.C., Fass R., et al. The effect of sleep on gastrointestinal functioning in common digestive diseases. Lancet Gastroenterol Hepatol., 2020;5:616–624.
Gau S.Y., Lai J.N., et al. Higher dementia risk in people with gastroesophageal reflux disease: a real-world evidence. Front Aging Neurosci., 2022;14:830729.
Shieu M.M., Dunietz G.L., et al. The association between obstructive sleep apnea risk and cognitive disorders: a population-based study. J Clin Sleep Med., 2022;18(4):1177–1185.
Pivetta B., Chen L., Nagappa M., et al. Use and performance of the STOP-Bang questionnaire for obstructive sleep apnea screening across geographic regions: a systematic review and meta-analysis. JAMA Netw Open., 2021;4(3):e211009.
Hendry K., Green C.., McShane R, et al. AD-8 for detection of dementia across a variety of healthcare settings. Cochrane Database Syst Rev., 2019;3(3):CD011121.
Kim Y., et al. Associations between obstructive sleep apnea severity and endoscopically proven gastroesophageal reflux disease. Sleep Breath., 2018;22(1):85–90.
Chen G., et al. Causal analysis between gastro- oesophageal reflux disease and obstructive sleep apnoea. ERJ Open Res., 2023;9(4):00127-2023.
Appleton S., et al. Obstructive sleep apnea in adults: prevalence, risk factors, and comorbidities. J Clin Sleep Med., 2021;17(10):2029–2039.
Wojtowicz A., Larner A.J. Diagnostic test accuracy of cognitive screeners in older people. Progress Neurol Psychiatry., 2017;21(1):17–21.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
##category.category##
Licență
Copyright (c) 2026 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
