EVOLUȚIA MANAGEMENTULUI PACIENȚILOR CU PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI AUTOIMUNĂ ÎN PERIOADA POST-COVID-19

Autori

  • Cătălina GUȚU IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu
  • Evelina ȘABANOV IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu
  • Oxana GROSU IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”
  • Elena MANOLE IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
  • Olesea ODAINIC IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”
  • Vitalie LISNIC IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.3-83.39

Cuvinte cheie:

boli autoimune, boli infecțioase, telemedicină, biomarkeri digitali, vaccinare, scleroză multiplă

Rezumat

Introducere: Pandemia de COVID-19 a impus provocări semnificative în managementul pacienților cu boli autoimune și infecțioase: acces redus la serviciile medicale, întreruperea tratamentelor, nevoia de adaptare la metode noi precum telemedicina și telereabilitarea.
Scop: Analizarea schimbărilor implementate și tendințelor emergente în managementul pacienților cu patologii neurologice autoimune și infecțioase în perioada postCOVID-19, cu accent pe experiența clinică și epidemiologică.
Materiale și metode: Revizuire sistematică a literaturii conform criteriilor PRISMA, folosind bazele de date Google Scholar și PubMed. Cuvintele cheie: „neuromuscular diseases”, „infectious disease”, „multiple sclerosis”, „autoimmune diseases”, „telemedicine”, „post-Covid-19 era”. Au fost selecționate articole publicate între 20232025; au fost identificate 369 de lucrări, dintre care 24 au fost incluse după evaluarea titlului și rezumatului.
Rezultate: Telemedicina și telereabilitarea au devenit instrumente complementare importante pentru pacienții cu scleroză multiplă și alte boli autoimune, deși cu limitări legate de acces și competență tehnologică. Dispozitivele digitale și biomarkerii digitali sunt în creștere ca metode de monitorizare, dar necesită validare suplimentară. În patologia infecțioasă, relaxarea restricțiilor a condus la creșterea incidenței meningitelor bacteriene și virale, parțial din cauza scăderii acoperirii vaccinale. Inclusiv pentru pacienții cu boli autoimune, există provocări legate de adaptarea tratamentelor imunosupresoare după infecția cu SARS-CoV-2 și de echipe multidisciplinare.
Concluzii: Managementul pacienților cu patologii autoimune și infecțioase în perioada postCOVID-19 necesită modele mai flexibile și personalizate, consolidarea infrastructurii digitale, programe de supraveghere epidemiologică și vaccinare, precum și integrarea biomarkerilor digitali și a echipelor multidisciplinare pentru îngrijire optimă.

Biografii autori

Cătălina GUȚU, IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu

medic rezident

Evelina ȘABANOV, IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu

medic rezident

Oxana GROSU, IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”

dr. în șt. med.,

Elena MANOLE, IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dr. în șt. med., conf. univ.,

Olesea ODAINIC, IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”

dr. în șt. med.,

Vitalie LISNIC, IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”; IP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu

dr. hab. în șt. med., prof. univer.

Referințe

Bloem, B. R., Dorsey, E. R. & Okun, M. S. The Coronavirus Disease 2019 Crisis as Catalyst for Telemedicine for Chronic Neurological Disorders. JAMA Neurol 77, 927–928 (2020).

Prosperini, L. et al. COVID-19 and multiple sclerosis: challenges and lessons for patient care. The Lancet Regional Health - Europe 44, (2024).

Sumner, L. et al. Use of Telemedicine Among People with Multiple Sclerosis Before and During the COVID-19 Pandemic. Telemed J E Health 29, 1152–1163 (2023).

Krett, J. D., Salter, A. & Newsome, S. D. Era of COVID-19 in Multiple Sclerosis Care. Neurol Clin 42, 319–340 (2024).

Landi, D. et al. Patient’s point of view on the use of telemedicine in multiple sclerosis: a web-based survey. Neurol Sci 43, 1197–1205 (2022).

Truijen, S. et al. Effect of home-based virtual reality training and telerehabilitation on balance in individuals with Parkinson disease, multiple sclerosis, and stroke: a systematic review and meta-analysis. Neurol Sci 43, 2995– 3006 (2022).

Seron, P. et al. Effectiveness of Telerehabilitation in Physical Therapy: A Rapid Overview. Phys Ther 101, (2021).

Channa, A., Popescu, N., Skibinska, J. & Burget,

R. The Rise of Wearable Devices during the COVID-19 Pandemic: A Systematic Review. Sensors (Basel) 21, (2021).

Sparaco, M., Lavorgna, L., Conforti, R., Tedeschi, G. & Bonavita, S. The Role of Wearable Devices in Multiple Sclerosis. Mult Scler Int 2018, 1–7 (2018).

Salaorni, F., Bonardi, G., Schena, F., Tinazzi, M. & Gandolfi, M. Wearable devices for gait and posture monitoring via telemedicine in people with movement disorders and multiple sclerosis: a systematic review. Expert Rev Med Devices 21, 121–140 (2024).

Vacchi, L., Zirone, E., Strina, V., Cavaletti, G. & Ferrarese, C. Mobile Applications to Support Multiple Sclerosis Communities: The Post-COVID-19 Scenario. Telemed J E Health 30, e1615–e1628 (2024).

Bertran Recasens, B. & Rubio, M. A. Neuromuscular Diseases Care in the Era of COVID-19. Front Neurol 11, (2020).

Zubair, A. S., Zubair, A. S. & Desai, K. Chronic Inflammatory Demyelinating Polyradiculoneuropathy During the COVID-19 Pandemic: Telemedicine Limitations and Strategies for Improvement. Cureus 13, (2021).

Lee, H. et al. Anti-N-methyl-D-aspartate receptor encephalitis after coronavirus disease 2019: A case report and literature review. Medicine 101, E30464 (2022).

Sanchez, C. V., Theel, E., Binnicker, M., Toledano,

M. & McKeon, A. Autoimmune encephalitis after SARS- CoV-2 infection. Neurology 97, E2262–E2268 (2021).

Dahshan, A. & Abdellatef, A. A. Autoimmune encephalitis as a complication of COVID-19 infection: a case report. Egypt J Intern Med 34, (2022).

Que, X. et al. The characteristic change of autoimmune encephalitis after the COVID-19 epidemic in Guangxi, China. Sci Rep 15, (2025).

Michael, B. D. et al. Para-infectious brain injury in COVID-19 persists at follow-up despite attenuated cytokine and autoantibody responses. Nat Commun 14, (2023).

Wood, G. K. et al. Posthospitalization COVID-19 cognitive deficits at 1 year are global and associated with

elevated brain injury markers and gray matter volume reduction. Nat Med 31, 245–257 (2025).

Taquet, M. et al. Neurological and psychiatric risk trajectories after SARS-CoV-2 infection: an analysis of 2-year retrospective cohort studies including 1 284 437 patients. Lancet Psychiatry 9, 815–827 (2022).

Farias, L. A. B. G. et al. Alterations and Dynamics of Major Meningitis Etiological Agents During and Post- COVID-19 Pandemic: A Systematic Review. Trop Med Infect Dis 10, (2025).

Lee, P. I., Hsueh, P. R., Chuang, J. H. & Liu, M.

T. Changing epidemic patterns of infectious diseases during and after COVID-19 pandemic in Taiwan. Journal of Microbiology, Immunology and Infection 57, 685–690 (2024).

Bloom, D. E. et al. Meningococcal Disease in the Post-COVID-19 Era: A Time to Prepare Infect Dis Ther 12, 2649–2663 (2023)..

Džupová, O., Bartoš, H., Sýkorová, B. & Beneš, J. Changing trends in Streptococcus pyogenes bacteraemia in adults in the post-COVID era. BMC Infect Dis 25, (2025).

Descărcări

Publicat

2026-04-30

Număr

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##