DOMENIILE TULBURĂRILOR DE DEZVOLTARE LA COPII DE VÂRSTĂ MICĂ ÎN BAZA GHIDULUI PENTRU MONITORIZARE A DEZVOLTĂRII COPILULUI

Autori

  • Victoria CEPRAGA Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” https://orcid.org/0009-0006-2611-3224
  • Olga CÎRSTEA Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” https://orcid.org/0000-0002-4213-1071
  • Dina BUJOR Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” https://orcid.org/0000-0003-2266-9752
  • Elena DOLAPCIU Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul Mamei și Copilului https://orcid.org/0000-0003-1107-565X
  • Adela HORODIȘTEANU-BANUH Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul Mamei și Copilului
  • Olese GRIN Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul Mamei și Copilului
  • Svetlana HADJIU Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul Mamei și Copilului
  • Ninel REVENCO Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; IMSP Institutul Mamei și Copilului https://orcid.org/0000-0002-5229-7841

DOI:

https://doi.org/10.52692/1857-0011.2025.2-82.07

Cuvinte cheie:

Ghidul pentru Monitorizare a Dezvoltării Copilului, tulburări de dezvoltare, factori de risc, copii de vârstă mică

Rezumat

Peste 200 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani din țările cu venituri mici și medii (LMIC) nu reușesc să-și atingă potențialul maxim de dezvoltare în perioada copilăriei timpurii. Estimările globale ale prevalenței tulburărilor globale de dezvoltare (TGD) variază între 1-3%, însă există rapoarte recente care indică o prevalență mult mai mare (6,4%) în rândul copiilor din Turcia și de 8% în Emiratele Arabe Unite, iar TGD sunt raportate ca fiind cu 30% mai frecvente la băieți comparativ cu fetele.Scopul studiului: evaluarea aplicabilității Ghidului de Monitorizare a Dezvoltării Copiilor (GMDC), identificarea factorilor de risc și determinarea spectrului tulburărilor de dezvoltare la copii de vârstă mică, în vederea îmbunătățirii intervențiilor de monitorizare a acestora. Material și metode: studiul a cuprins o analiza retrospectivă a 97 de copii internați în Institutul Mamei și al Copilului, în perioada octombrie 2024-februarie 2025. Evaluarea tulburărilor de dezvoltare a fost realizată, conform instrucțiunilor și criteriilor stabilite în Ghidul de Monitorizare a Dezvoltării Copilului. Evaluarea statutului nutrițional a copiilor incluși în studiu a fost efectuată pe baza determinării indicelui de masă corporală (IMC), ca metodă validată pentru analiza proporționalității între greutate și înălțime. Concluzii: În urma evaluării dezvoltării copiilor incluși în studiu, am constatat prezența unor afectări semnificative în multiple domenii ale dezvoltării. Astfel, 38,14% dintre copii au prezentat tulburări în domeniul jocului, evidențiind dificultăți în manifestarea comportamentelor intelectuale adecvate vârstei. Motricitatea fină a fost afectată la 29,90% dintre copii, iar motricitatea grosieră la 49,48%, indicând tulburări în coordonare și controlul motor. În ceea ce privește dezvoltarea limbajului, s-a constatat o afectare în 56,70% din cazuri pentru componenta expresivă și în 35,05% pentru cea receptivă, semnalând întârzieri în comunicarea verbală atât la nivelul exprimării, cât și al înțelegerii. Domeniul interacțiunii sociale a fost compromis la 35,05% dintre copii, reflectând dificultăți în stabilirea și menținerea viitoarelor relațiilor sociale. Totodată, 28,87% dintre copii au prezentat tulburări în abilitățile de autoîngrijire, indicând probleme în autonomia personală.

Referințe

Supriya Bhavnani, Debarati Mukherjee, Jayashree Dasgupta, et al., Development, feasibility and acceptability of a gamified cognitive developmental assessment on an E-Platform (DEEP) in rural Indian pre-schoolers – a pilot study. In: Glob Health Action. 2019 Jan 11;12(1):1548005.

Sharma N., Masood J., Singh SN., et al., Assessment of risk factors for developmental delays among children in a rural community of North India: A cross-sectional study. In: J Educ Health Promot. 2019;8:112.

Agarwal D., Chaudhary SS, Sachdeva S, et al., Prevalence of developmental delay and factors affecting the development status among under 5 children in an urban slum of Agra City. In: Natl J Community Med. 2018;9: 474–79.

Kishore MT, Udipi GA, Seshadri SP. Clinical Practice Guidelines for Assessment and Management of intellectual disability. In: Indian J Psychiatry. 2019;61:194-210

Paul H. Lipkin, Michelle M. Macias et al., Promoting Optimal Development: Identifying Infants and Young Children With Developmental Disorders Through Developmental Surveillance and Screening. In: Pediatrics (2020) 145 (1): e20193449.

Bolajoko O. Olusanya, Tracey Smythe, Felix A. Ogbo, el al., Global prevalence of developmental disabilities in children and adolescents: A systematic umbrella review. In: Front Public Health. 2023; 11: 1122009. 2023 Feb 16.

Ilgi Ozturk Ertem, Vibha Krishnamurthy, Mphelekedzeni C Mulaudzi, et al., Validation of the international Guide for Monitoring Child Development demonstrates good sensitivity and specificity in four diverse countries In: Acta Paediatr. 2018 Dec 14;108(6):1074– 1086.

Totsika V, Liew A, Absoud M, et al., Mental health problems in children with intellectual disability In: Lancet Child Adolesc Health. 2022;6(6):432. Epub 2022 Apr 11.

Anderson LL., Larson SA., Mapel Lentz S., et al. A systematic review of U.S. studies on the prevalence of intellectual or developmental disabilities since 2000. In: Intellect Dev Disabil. 2019; 57:421-438

Emerson E., Savage A., Llewellyn G. et al., Significant cognitive delay among 3- to 4-year old children in low- and middle-income countries: prevalence estimates and potential impact of preventative interventions. In: Int J Epidemiol. 2018; 47:1465-1474

Ezgi Ozalp Akin, Aysen Akbas, Aysen Akbas, et al., Applicability of the Guide for Monitoring Child Development as a Telehealth Delivered Intervention During the Pandemic. In: Front. Pediatr., 03 June 2022, Sec. Children and Health, Volume 10 – 2022.

Ezgi Özalp Akın, Revan Mustafayev, Ilgi Ertem, et al., Applicability of a Tool for Comprehensive Pediatric Assessments: The Expanded Guide for Monitoring Child Development. In: J Pediatr Congenit Dis, 2021 Volume 7(1): 1-7.

Ru-Lan Hsieh et al., Quality of life and impact of children with unclassified developmental delays, Journal of Paediatrics and Child Health, 2013, https://doi.org/10.1111/jpc.12081

S. Lubotzky-Gete et al., Postpartum depression and infant development up to 24 months: A nationwide population-based study. In: Journal of Affective Disorders, Volume 285, 15 April 2021, Pages 136-143, https://doi.org/10.1016/j.jad.2021.02.042

Luciano L.C. et al., Prevalence and socioeconomic determinants of development delay among children in Ceará, Brazil: A population-based study. In: PLoS One. 2019 Nov 5;14(11):e0215343. doi:10.1371/journal. pone.0215343

Mehran A. et al., Prevalence and socio-economic determinants of growth and developmental delays among Iranian children aged under five years: A cross sectional study. In: BMC Pediatr., 2024 Jun 26;24(1):412. doi: 10.1186/s12887-024-04880-2.

Kathleen O’C. D. et al., Maternal Obesity: Risks for Developmental Delays in Early Childhood. In: Matern Child Health J, 2016 Feb;20(2):219-30. doi: 10.1007/s10995-015-1821-z.

Amsalu T.W.,et al., Effects of Nutritional Status on Neurodevelopment of Children Aged Under Five Years in East Gojjam, Northwest Ethiopia, 2021: A Community- Based Study. In: Int J Gen Med. 2022 Jun 8;15:5533–5545. doi: 10.2147/IJGM.S369408.

Arabiat D. et al., Motor Developmental Outcomes in Children Exposed to Maternal Diabetes during Pregnancy: A Systematic Review and Meta-Analysis. In: Int J Environ Res Public Health., 2021 Feb 10;18(4):1699. doi: 10.3390/ijerph18041699.

Specht I.O. et al., Comparison of Motor Difficulties Measured in the First Year of School among Children Who Attended Rural Outdoor or Urban Conventional Kindergartens. In: Int. J. Environ. Res. Public Health 2022, 19(21), 14158; https://doi.org/10.3390/ijerph192114158.

Descărcări

Publicat

2026-03-26

Număr

Vol. 82 Nr. 2 (2025): Ştiinţe medicale

Secțiune

Articol de cercetare

##category.category##

Licență

Copyright (c) 2026 Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe medicale

Creative Commons License

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.